O legătură istorică mai puțin cunoscută dintre România și Egipt, care începe cu peste 160 de ani în urmă, a fost readusă în atenție de un medic egiptean care urmează să participe la o conferință internațională organizată la Satu Mare. Dr. Hassan Hamza, directorul unui centru de terapie ambientală de pe litoralul Mării Roșii, a publicat un mesaj în care vorbește despre contribuția românească la construirea Canalului Suez, despre cei 120 de ani de relații diplomatice dintre cele două țări și despre legăturile științifice și umane care continuă să se dezvolte în prezent.
De la Marea Roșie la Satu Mare, printr-o istorie comună
Dr. Hassan Hamza, directorul Centrului de Terapie Ambientală din cadrul Menaville Resort, situat în Safaga, Egipt, a anunțat că va participa la cea de-a doua ediție a Conferinței Internaționale pentru Specialiști în Îngrijirea și Terapia Copiilor, programată să se desfășoare în noiembrie 2026, la Satu Mare.
Medicul egiptean a ales să își însoțească anunțul cu o incursiune în istoria relațiilor dintre România și Egipt, evocând evenimente petrecute cu mult înainte de stabilirea oficială a relațiilor diplomatice dintre cele două state.
Mesajul său pornește de la o realitate istorică surprinzătoare: teritoriile românești au avut o legătură economică cu unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din istoria modernă, construirea Canalului Suez.
Lemnul din pădurile românești și construirea Canalului Suez
Canalul Suez, care unește Marea Mediterană cu Marea Roșie, a reprezentat una dintre cele mai ambițioase realizări inginerești ale secolului al XIX-lea. Lucrările au început în anul 1859, iar inaugurarea oficială a avut loc la 17 noiembrie 1869.
Mai puțin cunoscut este faptul că Principatele Române au contribuit indirect la acest proiect prin relațiile comerciale și exporturile de materii prime către Egipt.
Documente și cercetări istorice referitoare la relațiile româno-egiptene menționează exporturi de lemn provenit din Moldova și Țara Românească, material utilizat în cadrul lucrărilor de construcție. În aceeași perioadă, grâul românesc reprezenta o altă componentă importantă a schimburilor comerciale cu Egiptul.
Legăturile comerciale au fost suficient de importante pentru a fi evocate inclusiv în corespondența diplomatică a domnitorului Alexandru Ioan Cuza cu conducătorii egipteni.
Astfel, cu decenii înainte ca România și Egiptul să stabilească relații diplomatice oficiale, între cele două teritorii existau deja contacte economice și interese comerciale comune.
Nu a fost vorba despre o participare oficială românească la proiectarea sau conducerea lucrărilor Canalului Suez, ci despre o contribuție indirectă, prin furnizarea unor resurse necesare proiectului.
120 de ani de relații diplomatice între România și Egipt
Anul 2026 marchează împlinirea a 120 de ani de la stabilirea oficială a relațiilor diplomatice dintre România și Egipt.
Acestea au început la 1 aprilie 1906, în timpul domniei regelui Carol I al României și al khedivului Abbas Hilmi al II-lea, conducătorul Egiptului de la acea vreme.
Momentul a reprezentat formalizarea unor relații care se dezvoltaseră treptat în secolul precedent, prin comerț, navigație și contacte între reprezentanții celor două țări.
Prima reprezentare diplomatică românească la Cairo a fost organizată la nivelul unei agenții diplomatice și al unui consulat general, Mihail Pâclianu fiind primul reprezentant al României.
De-a lungul deceniilor, relațiile bilaterale s-au extins dincolo de schimburile economice, cuprinzând cooperarea universitară, educația, medicina, cultura și cercetarea științifică.
România, invitată de onoare la cel mai important târg de carte din Egipt
Aniversarea diplomatică a fost marcată și printr-un eveniment cultural de amploare. România a fost invitată de onoare la cea de-a 57-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Cairo, desfășurată între 22 ianuarie și 3 februarie 2026.
Participarea românească a inclus aproximativ 30 de evenimente culturale, 60 de invitați speciali și promovarea unor opere literare românești traduse în limba arabă.
Printre scriitorii români promovați s-au numărat Matei Vișniec, Ioana Pârvulescu, Radu Vancu și Tatiana Țîbuleac.
Pentru Hassan Hamza, aceste manifestări reprezintă expresia unei relații care continuă să se dezvolte și care poate fi consolidată inclusiv prin colaborări medicale și științifice.
Medicul egiptean revine la o conferință internațională din Satu Mare
Participarea anunțată pentru noiembrie 2026 nu reprezintă prima legătură profesională a medicului egiptean cu municipiul Satu Mare.
Dr. Hassan Hamza a participat și la prima ediție a conferinței internaționale „A World Within a Child’s Shell”, organizată la 8 noiembrie 2025, la Casa Meșteșugarilor din Satu Mare.
Evenimentul, organizat de Asociația Lélekszirom și Mathias Corvinus Collegium, a reunit specialiști din mai multe țări, interesați de sănătatea fizică și emoțională a copiilor, dezvoltarea acestora și metodele complementare de sprijin terapeutic.
În cadrul conferinței, medicul egiptean a susținut o prezentare despre terapia ambientală ca posibilă abordare în îngrijirea copiilor.
De asemenea, a participat, alături de psihologul Kati Bálint, la un atelier intitulat „Ancient Knowledge, Modern Healing – From Penthu to the Present”, dedicat relației dintre cunoștințele tradiționale, natură, povestire și abordările terapeutice contemporane.
Conferința a abordat și teme precum anxietatea infantilă, sănătatea mintală, influența rețelelor sociale asupra copiilor, consilierea psihologică și recuperarea fizică.
În mesajul său recent, Hassan Hamza își exprimă bucuria de a reveni în comunitatea științifică reunită la Satu Mare.
„Pentru mine, aceasta înseamnă mai mult decât participarea la o conferință științifică internațională. Este o nouă oportunitate de a consolida punțile schimburilor umane, științifice și culturale dintre Egipt și România”, transmite medicul egiptean.
Potrivit anunțului său, cea de-a doua ediție a conferinței va avea loc în noiembrie 2026. Data exactă, programul complet și lista participanților nu au fost însă confirmate independent până în prezent.
Cine este Hassan Hamza și ce este terapia ambientală?
Dr. Hassan Hamza își desfășoară activitatea profesională în Safaga, o localitate egipteană situată pe litoralul Mării Roșii, cunoscută și pentru programele de turism terapeutic și climatoterapie.
Medicul este asociat cu Centrul de Terapie Ambientală din cadrul Menaville Resort, unde sunt promovate abordări care utilizează factorii naturali de mediu, precum clima, apa mării, expunerea controlată la soare și proprietățile anumitor tipuri de nisip.
Aceste practici sunt promovate în special în legătură cu unele afecțiuni dermatologice, inclusiv psoriazisul, dar și în cadrul unor programe de relaxare și recuperare.
Climatoterapia este un domeniu studiat în medicină, iar anumite forme ale sale pot contribui la ameliorarea simptomelor unor afecțiuni. Eficiența depinde însă de boala tratată, de condițiile specifice și de existența unor dovezi clinice corespunzătoare. Programele de terapie ambientală nu trebuie considerate înlocuitori ai tratamentelor medicale validate.
În cadrul participărilor sale la conferințe internaționale, Hassan Hamza promovează schimbul de experiență între specialiști și studierea modului în care mediul natural poate fi integrat, în condiții adecvate, în abordările moderne de îngrijire și recuperare.
De la Safaga la Satu Mare, o colaborare dincolo de granițe
În încheierea postării sale, medicul egiptean sintetizează semnificația participării la evenimentul din România printr-un mesaj simbolic:
„De la Safaga la Satu Mare… Construim punți prin istorie, știință și umanitate.”
Mesajul reunește două dimensiuni ale relațiilor dintre cele două țări: legăturile istorice construite în jurul comerțului și marilor proiecte economice ale secolului al XIX-lea și colaborările contemporane din domeniile medicinei, educației și cercetării.
Pentru municipiul Satu Mare, revenirea unui specialist egiptean la o conferință internațională dedicată sănătății și dezvoltării copiilor reprezintă o continuare a contactelor profesionale începute la ediția precedentă și o oportunitate de dialog între specialiști din medii medicale și culturale diferite.




