Satu Mare de Altădată: Mocănița Sătmarului și „Zsuzsi”, trenulețul care lega orașul de Ardud și Oaș

Cu mult înainte ca șoselele județului să fie împânzite de autoturisme și autobuze, ritmul vieții comerciale și cotidiene dintre satele sătmărene și reședința de județ era dictat de fluierul locomotivelor cu aburi de pe liniile înguste. Cunoscută de localnici drept „mocănița” sau alintată cu numele „Zsuzsi”, rețeaua de cale ferată cu ecartament îngust din Satu Mare a fost, timp de decenii, o arteră vitală care a unit câmpia, codrii Ardudului și Țara Oașului.

Puțini dintre tinerii care traversează astăzi orașul mai știu că, odinioară, trenulețul cu aburi trecea chiar pe străzile din centrul Sătmarului, strecurându-se printre clădirile impunătoare și transportând zilnic navetiști, elevi, negustori și mărfuri.

Nașterea unei rețele vitale la început de secol XX

La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, dezvoltarea economică a comitatului Sătmar cerea soluții rapide și ieftine pentru transportul lemnului din zonele împădurite, al produselor agricole și al materialelor de construcție. Soluția aleasă a fost construirea unor linii ferate cu ecartament îngust (760 mm), mult mai ușor de adaptat reliefului și mai accesibile financiar decât calea ferată normală.

Astfel, în anul 1900, a fost inaugurată linia Satu Mare – Ardud (cunoscută și ca linia „”), lungă de aproximativ 21 de kilometri. Șase ani mai târziu, în 1906, rețeaua s-a extins spectaculos spre est, prin deschiderea liniei Satu Mare – Bixad (circa 52 de kilometri), care a conectat pentru prima dată Țara Oașului de reședința de județ pe calea ferată.

Traseul spectaculos prin inima orașului

Unul dintre cele mai fascinante detalii ale acestei căi ferate era faptul că liniile înguste nu se opreau la marginea orașului, ci traversau efectiv nucleul urban al Sătmarului. Garniturile trase de mici locomotive cu aburi pufăiau pe străzile centrale, trecând prin apropierea Pieței Libertății, traversând Someșul pe un pod dedicat și îndreptându-se fie spre sud, către pădurile și viile Ardudului, fie spre nord-est, către Livada, Orașu Nou, Negrești-Oaș și Bixad.

De-a lungul traseului funcționau numeroase halte și gări mici – precum Gara Mică (Satu Mare Sud) –, locuri pline de viață unde țăranii urcau în vagoanele din lemn cu coșurile pline de fructe, brânzeturi sau obiecte meșteșugărești pentru târgul din Satu Mare.

Călătoria cu „mocănița”, o experiență de neuitat

Pentru cei care au prins vremurile de glorie ale acestor trenuri, călătoria era un adevărat ritual social. Viteza redusă – de multe ori nu depășea 20-25 de kilometri pe oră – le permitea călătorilor să admire peisajul pe îndelete, iar în rampele mai abrupte spre Țara Oașului se spunea în glumă că puteai coborî din mers să culegi flori și să urci la loc în ultimul vagon.

Iarna, vagoanele erau încălzite cu sobe mici pe lemne sau cărbuni, în jurul cărora se strângeau navetiștii și elevii, depănând povești în mirosul specific de fum de cărbune și abur.

Declinul și dispariția șinelor înguste

Evoluția infrastructurii rutiere și modernizarea transportului au schimbat treptat soarta acestor linii. Tronsonul spre Țara Oașului (Satu Mare – Bixad) a fost transformat în cale ferată cu ecartament normal în anii 1960–1970, pentru a face față traficului industrial și de călători tot mai intens.

În schimb, linia spre Ardud și celelalte ramificații înguste au rezistat mai mult, fiind folosite atât pentru transportul de persoane, cât și pentru exploatările forestiere, până când, rând pe rând, în ultimele decenii ale secolului XX și după anul 1989, au fost dezafectate. Șinele au fost scoase, iar vechile gări au fost abandonate sau transformate în locuințe.

Astăzi, din rețeaua de odinioară au mai rămas doar câteva clădiri vechi de gară, terasamente acoperite de vegetație și amintirile bunicilor noștri. Mocănița Sătmarului rămâne însă unul dintre cele mai pitorești capitole ale istoriei locale, o dovadă a modului ingenios în care oamenii de acum un veac au știut să lege comunitățile județului.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.