Astronom, astrofizician şi profesor, ploieşteanul Constantin Pârvulescu a fost primul român al cărui nume este purtat de un asteriod. Aviator-voluntar în Primul Război Mondial, a contribuit decisiv, prin observaţiile sale, la istorica biruinţă a românilor de la Mărăşeşti.

Astronom prin vocaţie şi temperament, Constantin Pârvulescu (1890-1945) este una dintre cele mai remarcabile personalităţi ştiinţifice din România. Pe nedrept uitat, Pârvulescu a influenţat decisiv cunoaşterea aprofundată şi dezvoltarea astronomiei, un domeniu fascinant şi încărcat de mister, considerat mult timp intangibil.

Născut la Ploieşti, a urmat studiile elementare şi apoi pe cele secundare la Liceul Teoretic „Sf. Petru şi Pavel” din Ploieşti (1901-1909). Îşi procură o modestă lunetă şi încă din liceu efectuează primele observaţii asupra cerului, foarte riguroase, pe care le şi publică mai târziu în „Orion“, prima revistă astronomică românească. Urmează Secţia de Matematici a Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti, obţinînd licenţa în 1915.

În 1925 devine doctor în astronomie al Universităţii din Paris cu o teză despre roiurile globulare de stele, adesea menţionată în tratatele de specialitate. Este profesor de liceu la Bucureşti şi Ploieşti, astronom stagiar la Observatorul Astronomic din Paris (1921-1924), conferenţiar de astronomie şi geodezie (1931-1940) la Universitatea din Cernăuţi (nevoit să o părăsească în 1940, când a trebuit să plece, asemeni atâtor altor români, de pe teritoriul cedat Uniunii Sovietice), profesor de astronomie la Universităţile din Timişoara şi Cluj Napoca (1940-1945).

A fost ales post-mortem membru de onoare al Academiei Române, iar în 1948, Observatorul Regal din Belgia a propus Uniunii Astronomice Internaţionale ca asteroidul cu nr. 2.331, descoperit în 1936 de directorul acestui observator, E. Dalporte, să poarte numele savantului român. Acesta a fost primul asteroid care a primit numele unui român. Corpul stelar are un diametru cuprins între 11 şi 24 km, face o rotaţie în jurul Soarelui o dată la 3,78 ani şi se poate apropia de Terra la 140.000.000 km.

Este şi autorul unui curs de astronomie pentru învăţământul universitar şi al unui manual de astronomie. În timpul vieţii a fost membru al Uniunii Astronomice Internaţionale şi al societăţilor astronomice din Franţa, Italia, Belgia, Canada şi Londra. A fost decorat cu Legiunea de Onoare.

Pârvulescu a adus contribuţii originale deosebite, prin cercetările şi observaţiile sale, asupra Căii Lactee şi a structurii Univesului. „Calea Lactee este o galaxie simplă, iar galaxiile în general sunt supuse unui proces pulsatoriu“, spunea Constantin Pârvulescu.