Sărbătoarea reaminteşte botezul Mântuitorului în apa Iordanului şi, împreună cu ziua Sfântului Ioan, celebrată o zi mai târziu, marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii lui Iisus Hristos. În această zi, catolicii sărbătoresc Epifania, adică anunţul naşterii lui Iisus Hristos regilor magi, veniţi să-l vadă pe pruncul abia născut.

De Bobotează, numită şi Teofanie, Arătarea Domnului sau Iordanul, se sfinţesc toate apele. Se consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită fiindcă a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul a fost botezat în apele Iordanului.

Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată.

Boboteaza are pe lângă înţelesurile creştine legate de momentul naşterii spirituale a Mântuitorului şi trăsături de mare sărbătoare populară.

În această zi, în toate bisericile ortodoxe preoţii fac Agheasmă (apă sfinţită), cu care „botează” apele, oamenii, animalele şi casele, aducând astfel binecuvântarea Sfintei Treimi.

Potrivit tradiţiei populare, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita chiar în acel an.

Se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii despre locurile unde sunt ascunse comorile.

De Bobotează nu se spală rufe, sunt interzise certurile şi nu se dă nimic cu împrumut.