Numele orașului Tasnad înseamnă „lacul cu trestie” ? Cel puțin asta este opinia istoricului Petri Mór redata în cartea „Szilágy Vármegye Monographiája” („Monografia tinutului Salajului”), lucrare publicată la Budapesta în patru volume, între anii 1901 – 1904.

Autorul cartii încearcă să explice şi să argumenteze originea denumirii localitatii pornind de la realităţile geografice ale locului, respectiv de la arealele umede din lunca Cehalului, unde trestia (nad, în maghiară) creşte din abundență, în perioadele ploioase formând adevărate lacuri (tó, în aceeaşi limbă). Rezultă astfel un cuvânt compus, Tó-s-nad, semnificând „lacul cu trestie”.

O altă opinie susţinută de acelaşi autor face trimitere la o adnotare a lui Anonymus, notarul regelui Béla al III-lea, care menţionează în „Gesta Hungarorum” că regele Arpad a trimis în zonă o ceată de călăreţi condusă de Tas (Thosu), ce şi-a stabilit tabăra lângă un lac cu trestie. Astfel a apărut sintagma Tasnadja, denumirea plantei fiind asociată de această dată cu numele conducătorului de oaste şi semnificând „trestia lui Tas”.