Reprezentanții Romsilva au făcut, marți, noi precizări în urma surpării Cascadei Bigăr. Aceștia susțin că ar fi cedat sub propria greutate și resping acuzațiile potrivit cărora prabusirea s-ar fi produs din cauza intervenției omului. Prin intermediul unui comunicat, Romsilva spune că există speranțe pentru regenerarea cascadei Bigăr, prin depunerea unor noi straturi de mușchi pietrificat.

Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de mușchi, spun reprezentanții Romsilva.

Potrivit acestora, carbonatul de calciu pietrifică acest covor de mușchi, care se regenerează cu noi straturi de mușchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip crește permanent în dimensiuni.

„Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate și volum și a cedat sub propria greutate. Menționăm că această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă și în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de mușchi pietrificat. De altfel, o cascadă de același tip, cascada Moceriș, tot din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut”, transmis reprezentanții Romsilva.

Cascada Bigăr, una dintre cele mai populare destinații turistice din zona Banatului, se afla în Zona de Protecție Integrală a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, în Rezervația Naturală „Izvorul Bigăr”, o zonă în care intervenția umană este minimă, iar procesele naturale trebuie să se desfășoare liber, potrivit Romsilva.

Reprezentanții Romsilva susțin că administrația parcului nu a intervenit cu măsuri invazive, respectiv construcții care să sprijine structura de travertin a cascadei, o astfel de intervenție împiedicând procesele naturale.