Aproximativ pe locul actualei biserici reformate din Medieşu Aurit, în urmă cu şapte secole, a existat un alt lăcaş de cult, aparţinând însă ordinului franciscan? În prezent sunt puţine referinţe cu privire la acest vechi lăcaş de cult însă, potrivit unui articol care a văzut lumina tiparului în paginile unei reviste franciscane în anul 1939, biserica a fost construită în a doua jumătate a veacului al XIII-lea. Mai mult decât atât, documentele vorbesc chiar despre existenţa la Medieșu Aurit a unui schit ce a aparţinut ordinului franciscan unde, potrivit unui act din 1548, ar fi viețuit un număr de cinci monahi. Însă, în 1565, aceştia au părăsit lăcaşul. În paginile revistei amintite în rândurile anterioare, a fost publicat şi un o copie a unei fotografii (?) ale ruinelor vechiului lăcaş de cult, realizat în 1856. De altfel, în urmă cu câteva secole, locul în care se află în prezent biserica reformată din centrul comunei a fost cunoscut sub numele de ”Grădina monahilor”.

Apoi, în anul 1774, în aceeaşi grădină a fost construită o biserică din lemn. Nu se cunoaşte cu exactitate locul acestei construcţii însă, acest lăcaş a deservit comunitatea reformată mai bine de un secol (timp de 118 ani). Deoarece bisericuţa din lemn nu a mai făcut faţă exigenţelor comunităţii reformate din localitate, prezbiterii au hotărât construirea unui nou lăcaş de cult.

Potrivit unor documente rămase mărturie peste veacuri, pentru noua construcţie au fost folosite pietrele şi cărămizile obţinute din pereţii bisericii ctitorite de familia Bathory. Este vorba despre o altă biserică aflată în același loc? În acest sens documentele păstrează tăcerea. Mai mult decât atât, bătrânii locului susţin că biserica actuală ar fi fost construită pe fundaţia vechii biserici a familiei Bathory.

Actuala biserică reformată a fost sfinţită pe 23 octombrie 1892. De atunci şi până în prezent, lăcașul de cult a fost supus mai multor lucrări de renovare și anume în: 1927, 1947, 1977, 1992 respectiv 2007.