O carte veche, primul album despre România publicat vreodată, a fost editat la Leipzig, de F. A. Brockhaus, și îi este dedicat Regelui Carol al II-lea: “România. Natură. Clădiri. Viață populară”. Găsit într-o bibliotecă o sută de ani mai târziu, vechiul album a inspirat o echipă de creație, care a pornit chiar de la gândurile adunate într-o notiță introductivă semnată de autor, fotograful german Kurt Hielscher. Echipa a ajuns si in judetul Satu Mare, in localitatile: Negresti, Boinesti, Camarzana, etc.
Rozavlea sau Vârful Prislop, care unește Maramureșul de Bucovina, se numără printre locurile fotografiate, în urmă cu un veac, de fotograful german Kurt Hielscher în Maramureș, ținut fascinant dintr-o România devenită mare după Primul Război Mondial. Bisericile de lemn din Maramureș, cele mai importante realizări ale arhitecturii țărănești spune fotograful german în explicațiile cadrelor sale sunt lăcașuri de rugăciune cu o turlă înaltă și ascuțită, sprijinită adesea pe o clădire foarte joasă. Au la intrare un pridvor și arcade, așezate pe stâlpii groși și scurți. În interior, zugrăveli vechi arată și astăzi în ce măsură maeștrii țărani stăpâneau arta de a așeza coloarea direct și durabil pe lemn. Unele dintre aceste biserici datează de la începutul veacului al XVII-lea.
A surprins chipuri de țărani, oameni care stau în fața porților lor, la Onești, în Maramureș, un sat în care se găsesc multe porți frumos sculptate. Motivele ornamentale sunt adeseori, ca și la troițe, crucea în relief sculptată în împletituri și închisă într-un cerc. Cât privește portul țăranului din Maramureș, spune Kurt Hielscher, este sobru și, nu de puține ori, lipsit de orice înflorituri. Casele țărănești din Negrești, în județul Satu Mare, cu porțile lor de la intrare având partea superioară din trunchiul întreg și cioplit al unui arbore, sunt remarcabile îndeosebi prin dispozitivul lor de la intrare.
La Boinești a găsit fotograful german tipul obișnuit de case din Țara Oașului, având particularitatea de a avea două curți în jurul aceleiași locuințe. Cea mare pentru căruțe și dependințe, iar cea mică pentru oameni. Țara Oașului, spune fotograful german, ținut în nord-estul județului Satu Mare, este deosebit de interesantă din punct de vedere etnic și folcloric. A fotografiat în comuna Cărmazana, unde, spune el, caracterele primitive ale regiunii sunt mai bine păstrate ca oriunde. Cimitirul din Nănești, țăranii din Negrești, Cămărzana (Satu Mare) sau Boinești (Țara Oașului), se află, de asemenea, în seria fotografiilor incluse de Kurt Hielscher în albumul “România. Natură. Clădiri. Viață populară.”, publicat în 1933, cu o prefață de Octavian Goga.
Printre cei porniți pe urmele lui Hielscher se numără regizorul Igor Cobileanski, unul dintre cei mai premiați cineaști care gândesc și crează în România. Regizorul de origine basarabeană Igor Cobileanski are până acum 74 de selecții în diversele categorii ale celor mai importante festivaluri de film, scurtmetraj sau documentar ale lumii. Cu 74 de selecții în festivaluri internaționale de prestigiu și 16 premii în palmares, Igor Cobileanski este autorul a 18 filme, printre care și serialul „Umbre”, o producție HBO. Face parte din echipă și Cristian Gugu, autorul unei serii remarcabile de documentare, printre care Georgrafie Națională (2003) sau “Brancuși în eternitate” – o producție prezentată în numeroase festivaluri și competiții cinematografice -, sau remarcabile documentare despre personalități emblematice ale României, cum al fi Constantin Brâncuși sau Regina Maria. Ni se alătură și Lucian Dobrovicescu, istoric, regizor de film și documentarist. Lucian este absolvent al Academiei de Teatru și Film București. A fost asistent de regie pentru filme precum „Restul e tacere”, marele succes al lui Nae Caranfil, sau ”Coborâm la prima”, în regia lui Tedy Necula. În calitate de istoric, a colaborat cu revista Historia pentru o serie de documentare despre cel de-al Doilea Război Mondial, și a realizat emisiunea radiofonică “În vreme de război”.