Sistemul de învățământ românesc vs Sistemul de învățământ britanic

 students

Fie că studiezi dreptul, medicina sau designul, cursurile din Universităţile britanice au unele elemente comune la bază, prin care se diferenţiază de facultăţile româneşti.

  • Studiul individual: spre deosebire de facultăţile româneşti, în Marea Britanie nu ai multe cursuri şi seminarii (media e undeva la 15 ore pe săptămână), dar petreci mai mult timp exersând ce ai învăţat, sau lucrând la proiecte sau lucrări scrise, dacă doreşti într-adevăr să excelezi

  • Comunicarea e cheia: nu poţi avea note bune decât dacă eşti articulat, dacă îţi exprimi punctul de vedere într-un mod coerent şi intelligent. Aici apare o altă diferenţă între cele două sisteme: în Marea Britanie nu se pune accentul pe capacitatea studenţilor de procesare a informaţiei scrise în cărţile profesorilor, ci pe ce ai înţeles din ce au citit, şi pe cum vor pune ei in practică asta.

  • Munca în echipă: elemente ca teamwork sau brainstorming sunt esenţiale pentru majoritatea proiectelor. Se urmăreşte nu doar dezvoltarea pe plan academic a studenţilor, dar şi cea personală, dezvoltându-le astfel aptitudinile de comunicare

 

  • Sesiuni vs. Coursework: spre deosebire de România, de regulă în sistemul britanic nu există sesiuni lungi la final de semestre, pentru a evita ca studenţii să înveţe materia pe ultima sută de metri: aici studenţii învaţă sistematic,fiind testaţi în diferite feluri pe parcursul anului. De exemplu, la Universitatea Westminster din Londra, la facultatea de Relaţii Publice şi Publicitate, studenţii de anul 2 au avut în total 15 examinări: 10 dintre acestea au fost practice, sub formă de prezentări de campanii, dezbateri pe teme de etică, sau simulări de crize în comunicare corporativă şi guvernamentală, iar 5 au fost lucrări scrise.

 

  • Stilul de predare: este complet diferit de cel românesc. În loc de amfiteatre de sute de persoane, sunt săli de clase cu colective nu mai mari decât cele din liceu. Profesorii explică, întreabă şi implică studenţii în predare,şi nu dictează. Aşa cum am spus mai sus, se pune accent pe dezvoltarea personală a studenţilor, iar asta se face prin dedicarea completă a profesorilor: aceştia nu numai că explică în detaliu şi cele mai simple noţiuni, dar sunt disponibili şi în sesiuni particulare după cursuri, sau prin email la orice oră din zi şi din noapte.

 

  • Invitaţi din industrie: pe lângă profesorii de la clasă, care au şi ei ani de experienţă în domeniu, săptămânal vin invitaţi din industrie care împărtăşesc studenţilor din experienţa lor, arătându-le atât succesurile cât şi greşelile făcute, din care aceştia din urmă pot învăţa. La cursul de Relaţii Publice la universitatea menţionată mai sus au fost invitaţi ca: directorul de comunicare al Guvernului Britanic, CEO-ul unei agenţii internaţionale de PR, sau managerul de campanie al lui Barack Obama în 2012.

Sintia Fanea

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.