România, cea mai mare scădere din UE a raportului dintre prețul locuințelor și venituri

În România, raportul dintre prețurile locuințelor și veniturile populației a scăzut cu 42,8% între 2015 și 2025, cel mai mare declin dintre cele 27 de state membre, potrivit datelor publicate de Eurostat pe 9 noiembrie 2026. La nivelul Uniunii Europene, același indicator a crescut cu 6,8%.

Ce înseamnă scăderea de 42,8% în România

În România, prețurile locuințelor au avut o evoluție mai lentă decât venitul disponibil al gospodăriilor pe locuitor. Scăderea de 42,8% se referă la raportul dintre cei doi indicatori. Ea nu înseamnă că locuințele s-au ieftinit cu 42,8% și nici că România are cele mai accesibile locuințe din Uniunea Europeană.

Eurostat compară evoluția indicelui prețurilor locuințelor cu cea a venitului disponibil brut ajustat al gospodăriilor pe locuitor. Raportul crește când prețurile avansează mai repede decât veniturile sau când scad mai lent decât acestea. Dacă prețurile și veniturile se schimbă în același ritm, raportul rămâne neschimbat.

Cum a evoluat raportul în toate cele 27 de state ale UE

În intervalul 2015–2025, raportul a crescut în 17 state membre și a scăzut în celelalte 10. Mai jos sunt toate țările din grafic, în ordinea variației. Valorile precedate de „aprox.” sunt estimări citite din lungimea barelor.

  • Uniunea Europeană: +6,8%.
  • Portugalia: +60,8%; Țările de Jos: +34,3%; Ungaria: +26,5%; Cehia: +25,8%; Spania: +24,5%.
  • Grecia: aprox. +23%; Slovenia: aprox. +18%; Irlanda: aprox. +14%; Austria: aprox. +14%; Slovacia: aprox. +11%.
  • Luxemburg: aprox. +11%; Lituania: aprox. +10%; Estonia: aprox. +9%; Danemarca: aprox. +9%; Letonia: aprox. +6%; Germania: aprox. +2%; Croația: aprox. +2%.
  • Belgia: aprox. −3%; Polonia: aprox. −4%; Franța: aprox. −6%; Suedia: aprox. −7%; Malta: aprox. −9%.
  • Italia: aprox. −12%; Cipru: aprox. −12%; Bulgaria: −16,2%; Finlanda: −25,2%; România: −42,8%.

În 2025, raportul la nivelul UE era aproape de media sa istorică

Eurostat folosește și o versiune standardizată a indicatorului, care compară valoarea din fiecare an cu media pe termen lung a seriei, calculată începând din 2000 sau din primul an disponibil după această dată. La nivelul UE, raportul s-a situat cu 7,9% peste media istorică în 2007, înaintea crizei financiare globale, și cu 6,4% sub medie în 2014. În 2022 a atins un nou vârf, de 7,4% peste medie.

Raportul a coborât în 2023 și 2024, iar în 2025 a revenit foarte aproape de media pe termen lung, la 0,03% peste aceasta. Cele două cifre pentru UE au repere diferite: creșterea de 6,8% este față de anul 2015, iar cea de 0,03% este față de media istorică. Indicatorul standardizat este folosit pentru a semnala posibile dezechilibre pe piața locuințelor.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.