O cercetare recent publicată în revista Nature Communications răstoarnă una dintre cele mai vechi convingeri științifice: memoria nu este exclusiv apanajul creierului. Conform studiului, celulele umane din afara sistemului nervos central — inclusiv cele renale sau nervoase — pot detecta tipare repetitive de informație și pot activa același „genă a memoriei” utilizată de neuroni.

Celule non-neuronale cu comportament similar învățării

Prin trimiterea de semnale chimice scurte și intermitente către aceste celule — similare cu sesiunile de învățare „spațiate” — cercetătorii au observat activarea genelor asociate memoriei. Răspunsurile celulare au fost mai puternice și de durată mai lungă când semnalele au fost transmise cu pauze între ele, replicând mecanismul de învățare observat la nivelul creierului.

Implicații practice: De la tratamente medicale la educație

Descoperirea are un potențial imens în medicină și neuroștiințe. Dacă și alte tipuri de celule pot „memora”, atunci reglarea glicemiei prin înțelegerea „amintirilor” celulelor pancreatice sau optimizarea tratamentului oncologic prin identificarea „amintirilor” celulelor canceroase devin direcții fezabile de cercetare.

O nouă paradigmă în neuroștiință?

Cercetarea nu sugerează că alte organe, precum rinichii, pot „gândi” sau „visa”, dar indică o distribuție mult mai largă a funcțiilor asemănătoare memoriei în corpul uman. Aceasta ar putea rescrie modul în care înțelegem procesele de învățare, stocare a informației și răspuns celular.

Articolul complet poate fi consultat în Nature Communications.