Profesorul Viorel Guțu împărtășește o lecție de istorie pentru 29 iulie: Ziua Imnului Național.

Pe această dată, în anul 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, un grup de tineri pasionați, conduși de Anton Pann, au interpretat în public pentru prima dată cântecul „Deșteaptă-te, române”. Această piesă a devenit în timp imnul Revoluției din 1848 și, în final, imnul național al României. De la debutul său, „Deșteaptă-te, române” a însoțit neîncetat românii în cele mai dificile momente istorice, mai ales având în vedere că a fost compus în timpul Revoluției din 1848 de poetul Andrei Mureșanu. Mureșanu, care era stabilit în Brașov și activa ca redactor al revistei „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, a scris și publicat acest cântec, care a mobilizat masele în timpul revoluției.

După ce Mureșanu a redactat versurile, a început căutarea unei melodii potrivite. Aceasta a dus la un dezbatere continuă despre autorul melodiei. Unii susțin că Mureșanu însuși a compus-o, în timp ce alții sugerează că Anton Pann, un faimos colecționar de muzică veche, a fost compozitorul. Ceea ce este cert, este că acest cântec a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi la 29 iulie 1848, și a insuflat curaj românilor în momentele critice ale istoriei lor, cum ar fi Războiul de Independență din 1877-1878, Primul și Al Doilea Război Mondial, și anii aspri ai regimului comunist.

După Revoluția din Decembrie 1989, „Deșteaptă-te, române” a devenit imnul național. În 1998, Senatul a desemnat data de 29 iulie ca „Ziua Imnului Național al României”.