Primăria şi Consiliul Local Negreşti-Oaş, prin Casa Orăşenească de Cultură, în colaborare cu instituţiile de învăţământ, Muzeul Țării Oașului și ONG-urile din oraş organizează cea de-a șasea ediție a Târgului Mărţişorului Tradiţional.
Târgul se va deschide marți, 27 februarie, de la ora 10.00, în centrul oraşului Negreşti-Oaş și se va finaliza în 1 martie.
Scopul evenimentului este acela de a identifica, stimula şi valorifica potenţialului artistic prin realizarea unor creații artistice originale, în contextul includerii obiceiului Mărțișorului în patrimoniul cultural imaterial mondial.
Pe parcursul lunii februarie, în cadrul orelor de curs sau a unor activități extracurriculare, sub îndrumarea profesorilor coordonatori, școlarii și preșcolarii din Negrești-Oaș au realizat mărțișoare tradiționale și felicitări, utilizând diferite tehnici de lucru și materiale diverse, încercând să păstreze specificul artei populare din Țara Oașului. Aceste creații vor fi expuse în centrul oraşului Negreşti-Oaş, în standuri puse la dispoziție de primărie, negreștenii putând să le admire și chiar să le achiziționeze. Cele mai frumoase standuri vor fi premiate de Primărie şi Consiliul Local, joi, 1 martie, începând cu ora 11.00.
Practicile culturale asociate cu 1 Martie – Mărțișorul, Martinki, Martenitsa (în România, Bulgaria și Macedonia) pe Lista reprezentativă a Patrimonului Cultural Imaterial UNESCO.
Scopul realizării inventarului elementelor de patrimoniu cultural imaterial al umanității, potrivit Convenției UNESCO, este acela de a salva și păstra valori spirituale ale comunităților și de a educa generațiile actuale și viitoare în spiritul respectului pentru creativitate și diversitate. Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a fost adoptată în anul 2003, în cadrul Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), fiind concepută drept un tratat cu caracter juridic obligatoriu, care recunoaşte rolul fundamental al patrimoniului spiritual din interiorul fiecărei culturi, concretizat în „tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.
Până în prezent, România are incluse pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii următoarele elemente: Ritualul Căluşului (2008), Doina (2009), Tehnici legate de ceramica tradiţională de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova (2013), Jocul fecioresc din România (2015), Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova (2016) și Practicile culturale asociate cu 1 Martie – Mărțișorul, Martinki, Martenitsa – în România, Bulgaria și Macedonia (2017).
Propunerea Mărțișorului, ca element transnațional și transfrontalier, în colaborare cu Bulgaria și Macedonia, vine să sublinieze ideea potrivit căreia cultura facilitează dialogul și consolidează solidaritatea umană. Dacă, până în acest moment, elementele propuse pe Lista reprezentativă erau legate de practici culturale din lumea satului tradițional, de sărbători, meșteșuguri tradiționale și obiceiuri, prin nominalizarea Mărțișorului la UNESCO discursul despre tradiție se mută în sfera urbană. Însă, și în acest caz, filonul tradițional este prezent, practicile culturale legate de calendarul popular se disting, iar comunitățile din spațiul urban, asemeni unor rețele sociale, celebrează un ritual.