Județul Satu Mare traversează în august 2026 una dintre cele mai severe perioade de secetă din ultimii ani. Lipsa îndelungată a precipitațiilor, temperaturile ridicate și evaporarea accentuată au împins debitele râurilor la valori extrem de mici, iar unele cursuri de apă au ajuns să sece sau să rămână doar cu băltiri izolate.

Problema nu este rezultatul câtorva săptămâni fără ploaie. Deficitul de apă s-a acumulat în timp, iar efectele sale sunt acum vizibile simultan în râuri, lacuri, sol și în alimentarea cu apă a unor localități.

Someșul a coborât la valori istorice în municipiul Satu Mare

Datele hidrologice din prima parte a lunii august arată amploarea fenomenului. La stația hidrometrică Satu Mare, nivelul Someșului a coborât în 7 august la -137 de centimetri, fiind raportată o nouă valoare minimă istorică.

În aceeași perioadă, debitul Someșului în județ a ajuns la aproximativ 17,2 metri cubi pe secundă, foarte redus pentru un râu de această dimensiune.

Problema este cu atât mai serioasă cu cât debitele mici nu reprezintă doar un episod de câteva zile. Nivelurile foarte scăzute s-au menținut o perioadă îndelungată, ceea ce indică o secetă hidrologică bine instalată.

Crasna și Turul au ajuns și ele la debite extrem de mici

Situația este gravă și pe celelalte cursuri importante de apă din județ.

La Domănești, Crasna a ajuns la aproximativ 176 de litri pe secundă, iar Turul, la Micula, la aproximativ 620 de litri pe secundă.

La nivelul întregului spațiu hidrografic Someș-Tisa, scurgerea pe Crasna și pe o parte dintre afluenții Someșului Inferior a coborât sub 10% din media multianuală. În bazinul Turului, debitele s-au situat în multe zone la doar 10–25% din valorile obișnuite.

Unele râuri și pâraie din Satu Mare au secat

Dimensiunea reală a secetei devine și mai clară în cazul cursurilor mici de apă. În județ au fost raportate fenomene de secare sau de băltire pe Lechincioara, Tălna, Turț, Valea Maria, Maja și Valea Vinului.

La nivelul întregului bazin Someș-Tisa, în 5 august, 12 dintre cele 103 stații hidrometrice monitorizate înregistrau debit zero, iar la 15 stații au fost măsurate minime istorice absolute.

În total, la 34 de stații fusese egalat sau depășit vechiul record minim pentru data respectivă.

Lacul Călinești arată cât de departe au ajuns efectele secetei

Unul dintre cele mai vizibile efecte a apărut la Lacul Călinești, unde nivelul apei s-a redus puternic, iar în anumite zone fundul lacului a rămas expus.

În același timp, a fost semnalată mortalitate piscicolă. Analizele efectuate au indicat drept principală cauză lipsa oxigenului dizolvat, pe fondul cantității foarte mici de apă care mai ajunge în lac și al temperaturilor ridicate.

Turul, Valea Albă și Valea Rea, cele trei cursuri care contribuie la alimentarea lacului, însumau în prima parte a lunii august un debit de numai 248 de litri pe secundă, cea mai mică valoare raportată pentru această perioadă.

De ce lipsa ploilor a devenit o problemă atât de mare

Seceta trebuie privită ca un proces cumulativ. Atunci când precipitațiile sunt reduse pentru o perioadă lungă, primul afectat este solul. Pe măsură ce rezerva de umiditate scade, vegetația consumă apa disponibilă, iar temperaturile mari accelerează evaporarea.

Mecanismul poate fi simplificat astfel:

precipitații puține → sol tot mai uscat → evapotranspirație ridicată → alimentare redusă a apelor subterane și a râurilor → debite tot mai mici.

În această fază nu mai vorbim doar despre secetă meteorologică, adică despre lipsa ploilor, ci și despre secetă pedologică și hidrologică.

Temperaturile foarte ridicate agravează situația

Chiar și atunci când apar precipitații, eficiența lor este mult redusă după o perioadă lungă de caniculă.

Solul și vegetația pierd cantități importante de apă prin evapotranspirație. În plus, temperaturile ridicate încălzesc puternic cursurile de apă rămase la debite mici.

În această vară au fost măsurate temperaturi de aproximativ 25 de grade în Someș, în timp ce pe cursuri mai mici precum Tălna, Turul sau Crasna apa a ajuns în unele sectoare spre 28–30 de grade.

Apa puțină și foarte caldă conține mai puțin oxigen, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra peștilor și a întregului ecosistem acvatic.

De ce o ploaie torențială nu ar rezolva problema

După săptămâni de secetă, o aversă de 20, 30 sau chiar 40 de litri pe metru pătrat poate crea impresia că deficitul de apă a fost recuperat. Hidrologic însă, lucrurile sunt mult mai complicate.

Dacă ploaia cade foarte repede, o parte importantă a apei se scurge la suprafață către șanțuri, pâraie și râuri. Debitele pot crește pentru câteva ore, dar acest lucru nu înseamnă că rezerva de apă din profunzimea solului sau pânza freatică au fost refăcute.

Pentru ieșirea dintr-o secetă de asemenea amploare ar fi nevoie de episoade repetate de precipitații moderate și de durată, distribuite pe mai multe săptămâni.

De ce nu plouă suficient în nord-vest

În perioadele lungi de vreme uscată, nord-vestul României poate ajunge sub influența unor zone persistente de presiune atmosferică ridicată.

În asemenea condiții, aerul coboară din straturile superioare ale atmosferei, se încălzește și devine mai uscat. Formarea norilor este inhibată, iar fronturile atmosferice capabile să aducă precipitații consistente pot fi deviate spre alte regiuni sau pot ajunge slăbite în nord-vestul țării.

Chiar și atunci când există suficientă energie pentru formarea furtunilor, acestea pot avea un caracter foarte local. O comună poate primi o aversă puternică, în timp ce la doar câțiva kilometri distanță poate să nu cadă aproape deloc ploaie.

Șapte zone din județ au semnalat probleme cu alimentarea cu apă

Seceta a început să aibă efecte și asupra comunităților. În prima parte a lunii august, dificultăți punctuale în alimentarea cu apă au fost raportate în Bârsău, Culciu, Homoroade, Racșa, Turț, Valea Vinului și Vama.

În unele dintre zonele afectate a fost necesară distribuirea apei cu cisterne. Situația generală a alimentării cu apă din județ rămâne însă mai stabilă decât ar sugera starea râurilor, deoarece o mare parte dintre localități folosesc surse subterane și acviferul Someșului.

Totuși, aceste rezerve nu sunt nelimitate, iar într-un episod îndelungat de secetă și consum ridicat economisirea apei devine importantă.

Seceta din august nu a început în august

Ceea ce se vede acum în albiile râurilor este rezultatul unui deficit acumulat. Atunci când lunile cu precipitații insuficiente se succed, iar peste ele vin perioade de caniculă, sistemul hidrologic pierde treptat capacitatea de a se reface.

Solul nu mai furnizează suficientă apă către cursurile mici, izvoarele slăbesc, afluenții scad, iar râurile mari primesc tot mai puțină apă.

În Satu Mare, semnalul cel mai puternic nu mai este doar faptul că plouă rar. Faptul că Someșul a ajuns la minime istorice, cursuri mai mici au secat, Lacul Călinești a pierdut masiv apă, iar unele comunități au avut nevoie de măsuri speciale arată că deficitul pluviometric s-a transformat deja într-o problemă hidrologică serioasă.