Odată cu apropierea lunii august, medicii atrag atenția asupra debutului sezonului de polenizare a ambroziei, una dintre plantele care provoacă cele mai severe alergii respiratorii. Asociația Română de Educație în Alergii avertizează că numeroși pacienți confundă primele simptome cu o răceală obișnuită, ceea ce poate întârzia diagnosticul și tratamentul adecvat.

Specialiștii subliniază că ambrozia nu este o simplă buruiană, ci o importantă problemă de sănătate publică, iar polenul său poate afecta inclusiv persoanele care locuiesc la distanță mare de zonele în care planta este prezentă.

Simptome care pot ascunde o alergie

La sfârșitul verii, mulți pacienți se prezintă la medic acuzând simptome pe care le pun pe seama unei viroze. În realitate, acestea pot indica o alergie la polenul de ambrozie.

• strănut repetat;
• nas înfundat sau secreții nazale abundente;
• mâncărimi ale nasului și ochilor;
• ochi roșii și lăcrimare;
• tuse, respirație șuierătoare sau dificultăți de respirație.

Potrivit alergologilor, atunci când apar și simptome respiratorii precum wheezing-ul sau senzația de lipsă de aer, este necesară evaluarea pentru un posibil astm alergic.

Polenul poate ajunge la sute de kilometri distanță

Perioada cu cea mai mare concentrație de polen de ambrozie este, de regulă, august–septembrie, însă sezonul poate continua și în lunile următoare, în funcție de condițiile meteorologice.

Polenul este extrem de ușor și poate fi transportat de vânt pe distanțe foarte mari. Din acest motiv, simptomele pot apărea chiar și în zone în care planta nu este vizibilă în imediata apropiere.

Diagnosticul trebuie confirmat de medic

Specialiștii atrag atenția că diagnosticul de alergie la ambrozie nu se stabilește doar pe baza simptomelor. Acesta presupune corelarea manifestărilor clinice cu perioada de polenizare și confirmarea prin investigații alergologice, precum testele cutanate (prick test) și determinarea anticorpilor IgE specifici.

În anumite situații, alergologia moleculară poate oferi informații suplimentare, markerul Amb a 1 fiind considerat principalul indicator al sensibilizării reale la ambrozie.

Tratamentul și imunoterapia pot reduce evoluția bolii

Tratamentul simptomatic include, în funcție de recomandarea medicului, corticosteroizi nazali, antihistaminice și picături oftalmice. În cazul pacienților care suferă și de astm, tratamentul trebuie urmat constant, nu doar în perioadele cu simptome intense.

Pentru persoanele cu alergie confirmată și manifestări severe, medicul alergolog poate recomanda imunoterapia alergen-specifică, cunoscută și sub denumirea de „vaccin antialergic”. Acest tratament, administrat pe o perioadă de trei până la cinci ani, poate modifica evoluția bolii și reduce riscul apariției astmului.

Măsuri simple care pot reduce expunerea la polen

Pe lângă tratamentul recomandat de medic, specialiștii recomandă câteva măsuri care pot diminua contactul cu polenul:

• ținerea ferestrelor închise în zilele cu vânt și concentrații mari de polen;
• schimbarea hainelor și efectuarea unui duș după întoarcerea din exterior;
• uscarea rufelor în interior pe durata sezonului de polenizare;
• limitarea timpului petrecut în aer liber atunci când simptomele se agravează.

Combaterea ambroziei este o responsabilitate a întregii comunități

Asociația Română de Educație în Alergii reamintește că ambrozia reprezintă și o problemă de sănătate publică. Proprietarii terenurilor au obligația legală de a combate această plantă, iar focarele pot fi semnalate prin platformele dedicate, precum Harta Ambroziei sau aplicația Let’s Do It, Romania.

Identificarea și raportarea zonelor infestate pot contribui la reducerea expunerii populației la polen și la limitarea efectelor pe care această plantă le are asupra persoanelor alergice.