Copiii sunt, prin natura lor, exploratori. Pun întrebări, experimentează și încearcă permanent să înțeleagă lumea din jur. Totuși, mai multe cercetări din domeniul psihologiei și educației sugerează că, odată cu intrarea în sistemul de învățământ tradițional, această curiozitate începe să se diminueze. Specialiștii atrag atenția că accentul pus pe memorare, testare standardizată și respectarea unor reguli rigide poate afecta creativitatea și dorința copiilor de a învăța prin descoperire.
De la sute de întrebări la tăcere în clasă
Potrivit unor studii citate în literatura de specialitate, copiii preșcolari adresează, în medie, aproximativ 100 de întrebări pe zi. După intrarea în școală, numărul acestora scade dramatic, ajungând, în unele estimări, la mai puțin de o întrebare la fiecare două ore petrecute în clasă.
Cercetătorii spun că această schimbare nu reflectă o pierdere naturală a curiozității, ci adaptarea copiilor la un sistem în care răspunsurile corecte sunt adesea mai importante decât întrebările bine formulate.
Creativitatea copiilor ar fi în scădere
Una dintre cele mai cunoscute analize în acest domeniu îi aparține cercetătoarei Kyung Hee Kim, care a studiat rezultatele obținute de copii la testele Torrance de gândire creativă. Analiza sa indică o tendință de scădere a creativității începând cu anii 1990, perioadă care coincide cu extinderea testărilor standardizate în numeroase sisteme educaționale.
Unii specialiști consideră că evaluările standardizate favorizează identificarea unui singur răspuns corect și oferă mai puțin spațiu pentru originalitate, imaginație și rezolvarea creativă a problemelor.
Ce se întâmplă în creier atunci când suntem curioși
Neuroștiința oferă o perspectivă interesantă asupra modului în care învățăm. Studiile arată că momentele de curiozitate activează circuitele cerebrale asociate recompensei și stimulează procesele implicate în memorare și învățare.
În schimb, stresul excesiv și teama constantă de a greși pot determina creșterea nivelului de cortizol, hormon asociat stresului. Cercetările sugerează că nivelurile ridicate și prelungite de cortizol pot afecta temporar funcțiile cortexului prefrontal, regiunea implicată în luarea deciziilor, gândirea critică și rezolvarea problemelor complexe.
Specialiștii atrag însă atenția că relația dintre stres și performanța școlară este complexă, iar efectele diferă de la un copil la altul.
Tot mai multe voci cer o schimbare
Pe fondul acestor concluzii, în mai multe țări au apărut modele alternative de educație reunite sub conceptul de Self-Directed Education sau educație autodirijată. Acestea pun accent pe autonomie, învățare prin proiecte, colaborare și dezvoltarea intereselor proprii ale copiilor, reducând rolul testelor și al notelor.
Susținătorii acestor modele afirmă că elevii devin mai motivați, mai rezilienți și își dezvoltă mai bine gândirea independentă atunci când sunt implicați activ în propriul proces de învățare.
Pe de altă parte, mulți experți în educație consideră că testarea și evaluarea nu trebuie eliminate complet, ci reformate astfel încât să măsoare nu doar memorarea informațiilor, ci și creativitatea, colaborarea și capacitatea de a rezolva probleme.
Întrebarea care rămâne deschisă
Afirmația potrivit căreia școala „pedepsește” gândirea critică este una controversată și nu reprezintă un consens în comunitatea științifică. Există însă tot mai multe cercetări care arată că modul în care sunt organizate unele sisteme educaționale poate influența negativ curiozitatea și creativitatea elevilor.
În același timp, numeroși profesori și școli demonstrează că este posibil un alt model de educație, unul în care întrebările sunt încurajate, greșelile sunt privite ca oportunități de învățare, iar creativitatea devine la fel de importantă ca rezultatele obținute la teste. Dezbaterea rămâne deschisă, însă un lucru pare cert: dorința copiilor de a descoperi lumea este una dintre cele mai valoroase resurse pe care educația are responsabilitatea să o cultive, nu să o diminueze.