Un studiu internațional publicat în 6 august 2025 avertizează asupra unui trend global descendent al inteligenței. Estimările arată că România se află printre statele cu cel mai rapid ritm al declinului cognitiv, cu implicații majore pentru economie, educație și coeziunea socială.
Introducere
Studiul indică faptul că IQ-ul mediu global ar putea scădea de la aproximativ 85,9 în 2023 la 77,4 în 2100, ceea ce înseamnă un declin de circa 1,1 puncte IQ pe deceniu.
Rezumatul studiului
- Analiza a inclus date din 65 de țări și peste 419.000 de indivizi.
- La nivel de țară, declinul mediu estimat este de aproximativ 0,35 puncte/deceniu, cu variații semnificative între state.
- La nivel global agregat, scăderea este estimată la 1,1 puncte/deceniu, diferențele demografice și de creștere a populației amplificând efectul.
România – printre cele mai rapide declinuri
România se regăsește într-un grup restrâns de națiuni cu un declin estimat de aproximativ 0,65 puncte IQ pe deceniu, alături de Panama și Macedonia de Nord. Prin contrast, țări precum Elveția și Estonia înregistrează scăderi aproape nule.
Cauza principală: diferențe în fertilitate
Autorii invocă ceea ce literatura numește „fertilitate disgenică”: persoanele cu scoruri cognitive mai mici au, în medie, mai mulți copii, iar această tendință repetată intergenerațional conduce la scăderea treptată a IQ-ului mediu.
Efectul este mai pronunțat în America Latină, Iran și Turcia, unde relația dintre numărul de copii și nivelul cognitiv este puternic negativă. În țările nordice și în unele state din Europa Centrală, această relație este aproape nulă, explicând stabilitatea IQ-ului acolo.
România: estimare indirectă, dar îngrijorătoare
Pentru România, indicatorii sunt estimați indirect, pe baza testărilor PIRLS 2001 la citire pentru elevii de clasa a IV-a, nu din măsurători directe asupra adulților. Chiar și așa, semnalul de alarmă este consistent și indică o posibilă traiectorie de declin accentuat.
Impact economic și social
Literatura de specialitate arată corelații robuste între inteligența medie a unei națiuni și nivelul de dezvoltare economică. Un declin al IQ-ului poate influența negativ:
- productivitatea și competitivitatea economică;
- stabilitatea socială și coeziunea comunităților;
- sănătatea publică și calitatea politicilor sociale.
Statistic, niveluri mai scăzute de inteligență se asociază cu frecvențe mai mari ale criminalității, divorțului și obezității. Pentru România, fenomenul poate deveni pe termen lung o chestiune de securitate națională.
Diferențe regionale în declinul IQ
| Regiune | Scădere estimată (puncte IQ/deceniu) |
|---|---|
| Scandinavia | aproape 0 (≈ –0,01 până la –0,15) |
| Europa Occidentală | moderată (≈ –0,23) |
| Europa de Est | similară (≈ –0,24) |
| America Latină & Oceania | cele mai mari (≈ –0,40) |
| România | ≈ –0,65 |
Limitele cercetării
- Date incomplete pentru mai multe țări, acoperite prin imputări statistice.
- Utilizarea testelor educaționale (ex. PIRLS) ca proxy pentru IQ.
- Presupunere uniformă privind ereditatea inteligenței între state, posibil nerealistă.
În plină „eră a inteligenței artificiale”, acest studiu atrage atenția asupra unui risc diferit: posibilul declin al inteligenței umane naturale. România pare a fi printre cele mai expuse națiuni, motiv pentru care sunt necesare politici proactive în educație, sănătate și demografie, precum și monitorizarea sistematică a indicatorilor cognitivi la nivel populațional.