Pe 8 și 9 mai 2025, Europa comemorează 80 de ani de la încheierea celui mai sângeros conflict din istorie – Al Doilea Război Mondial. Un moment de reflecție profundă asupra jertfelor, suferinței și valorilor născute din cenușa războiului.

8 și 9 Mai – Date simbolice pentru încheierea războiului în Europa

Capitularea necondiționată a Germaniei naziste, semnată la 8 mai 1945, la ora 23:01, marchează oficial sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa. Totuși, din cauza diferenței de fus orar, în Uniunea Sovietică era deja 9 mai, motiv pentru care Iosif Stalin a declarat această dată drept Ziua Victoriei. De atunci, atât 8 mai, cât și 9 mai sunt comemorate în funcție de perspectiva istorică și geografică.

Un conflict global cu un bilanț uman devastator

Al Doilea Război Mondial a reprezentat o tragedie fără precedent în istoria umanității, cu peste 60 de milioane de morți, dintre care două treimi au fost civili. Conform arhivelor istorice, Conferințele de Pace de la Haga și Convențiile de la Geneva au fost în mod sistematic încălcate. Drepturile civililor și ale prizonierilor de război au fost ignorate în mod brutal.

Holocaust, bombardamente și deportări: Dimensiunea inumană a conflictului

Populațiile din Europa au fost supuse unor suferințe cumplite: bombardamente aeriene, execuții în masă, deportări, muncă forțată, tortură, foamete și genocid. Milioane de oameni au fost dezrădăcinați, iar întregi comunități au fost distruse.

România în Al Doilea Război Mondial: O țară sfâșiată de suferință

România a plătit un preț uriaș în timpul conflagrației mondiale:

Pierderi militare:

Potrivit statisticilor oficiale prezentate de Delegația României la Conferința de Pace de la Paris (1946), Armata Română a înregistrat:

• 92.620 morți (71.585 în Est, 21.035 în Vest)

• 333.966 răniți, invalizi și bolnavi

• 367.976 dispăruți, dintre care doar 94.299 au fost repatriați până în 1947

Pierderi civile:

Estimările indică între 400.000 și 500.000 de civili români morți, din teritoriile aflate sub control românesc sau temporar ocupate de Ungaria și URSS, majoritatea victime ale Holocaustului, bombardamentelor și deportărilor.

În plus, între 1946 și 1947, foametea provocată de secetă și politicile represive sovietice în RSS Moldovenească a dus la moartea a încă 115.000 – 300.000 de oameni.

Moștenirea lăsată de război: Cortina de Fier și divizarea Europei

În ciuda înfrângerii nazismului, pentru multe țări din Europa Centrală și de Est, victoria nu a însemnat libertate. Acestea au fost rapid absorbite în sfera de influență sovietică și au cunoscut decenii de totalitarism comunist. În contrast, Europa de Vest a putut reconstrui societăți democratice, fundamentate pe libertate, egalitate și unitate europeană.