Ziua de 1 Martie, cunoscută în România drept sărbătoarea Mărțișorului, este un moment de celebrare a primăverii, încărcat de simbolism și tradiții. În județul Satu Mare, situat în nord-vestul țării, această zi capătă nuanțe specifice, influențate de caracterul rural, de multiculturalitatea regiunii și de vecinătatea cu județe precum Maramureș, Sălaj și Bihor. Vom explora în detaliu tradițiile din Satu Mare, punând în lumină și influențele din zonele înconjurătoare.
Tradiții de 1 Martie în Județul Satu Mare
În Satu Mare, Mărțișorul este mai mult decât un simplu șnur alb-roșu – este un simbol al norocului, al protecției și al renașterii. Tradiția principală constă în oferirea mărțișorului pe 1 Martie, un gest rezervat în special femeilor și copiilor, dar care, în unele sate, se extinde și către bărbați în contexte familiale. Șnurul, împletit din fire albe și roșii, este purtat fie la încheietura mâinii, fie prins în piept, și adesea este însoțit de mici obiecte decorative, precum flori uscate sau bănuți, considerate talismane pentru prosperitate.
Un obicei distinctiv din satele sătmărene este implicarea copiilor în această tradiție. Pe 1 Martie, cei mici merg din casă în casă, oferind mărțișoare rudelor, vecinilor sau prietenilor, uneori în schimbul unor dulciuri sau mărunțișuri. Acest ritual întărește legăturile comunitare și aduce un aer de veselie în zonă. Multiculturalitatea județului, marcată de prezența comunităților românești, maghiare și șvăbești, influențează și modul în care mărțișorul este celebrat – uneori, alături de șnur, se oferă și mici cadouri simbolice, precum flori de primăvară sau prăjituri de casă.
După ce este purtat, de obicei până la înflorirea pomilor fructiferi sau până la 9 martie (Ziua Mucenicilor), mărțișorul nu este aruncat, ci legat de o ramură de copac. În Satu Mare, acest gest este însoțit de o dorință pusă în gând, despre care se crede că se va împlini dacă pomul rodește bogat. În gospodăriile rurale, șnurul poate fi legat și de obiecte precum gălețile sau uneltele agricole, un ritual menit să invoce fertilitatea pământului și protecția recoltei viitoare.
Superstițiile joacă, de asemenea, un rol important. În Satu Mare, se spune că ziua de 1 Martie trebuie începută cu voie bună, căci o ceartă sau o supărare poate aduce ghinion tot anul. Unii localnici evită muncile grele în această zi, precum spălatul rufelor, pentru a nu atrage oboseala asupra casei.
Influențe din județele învecinate
Județul Satu Mare nu există într-un vacuum cultural – tradițiile sale sunt îmbogățite de cele din județele înconjurătoare: Maramureș, Sălaj și Bihor.
-
Maramureșul aduce o notă de simplitate și sacralitate Mărțișorului. Aici, șnurul alb-roșu este purtat nu doar de oameni, ci și legat de coarnele animalelor sau de porțile gospodăriilor, pentru a alunga spiritele rele. Această practică se regăsește ocazional și în satele sătmărene de la granița cu Maramureșul, unde influența culturală este mai puternică.
-
Bihorul contribuie cu un obicei aparte care a pătruns și în unele zone din Satu Mare: spălatul feței cu apă de ploaie sau zăpadă topită pe 1 Martie, despre care se spune că aduce frumusețe și sănătate. De asemenea, în Bihor, mărțișorului i se adaugă uneori un bănuț de argint, un detaliu adoptat sporadic și de familiile din Satu Mare.
-
Sălajul împărtășește cu Satu Mare accentul pe implicarea comunității. Aici, ca și în Satu Mare, copiii sunt mesagerii Mărțișorului, iar șnurul este uneori însoțit de urări de sănătate și noroc rostite cu voce tare, o practică întâlnită și în satele sătmărene cu influențe sălăjene.
În județul Satu Mare, tradițiile de 1 Martie reflectă o combinație armonioasă între simplitatea rurală, influențele multiculturale și legătura strânsă cu natura. De la oferirea mărțișorului de către copii la ritualul legării șnurului de pomi fructiferi, această sărbătoare este un prilej de bucurie și speranță. Vecinătatea cu Maramureș, Bihor și Sălaj adaugă o diversitate subtilă, dar valoroasă, care îmbogățește patrimoniul cultural al regiunii. Astfel, Mărțișorul din Satu Mare nu este doar un simbol al primăverii, ci și o punte între generații și comunități, păstrând vie moștenirea nord-vestului României.