Suntem pe punctul de a trăi o revoluție în robotică, la fel cum s-a întâmplat cu ChatGPT în domeniul inteligenței artificiale. Și nu o spun doar eu. Elon Musk a declarat că roboții umanoizi ar putea fi „cel mai mare produs din istoria omenirii” și crede că, la un moment dat, aceștia vor depăși numeric oamenii. Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, împărtășește aceeași viziune: „Tot ceea ce se mișcă va deveni robotic într-o zi, și acest lucru se va întâmpla curând.”

Dar de ce acum? Până de curând, roboții aveau o mare problemă: ceea ce oamenii fac cu ușurință era incredibil de greu pentru ei, și invers – un fenomen cunoscut sub numele de paradoxul lui Moravec. Însă AI-ul a schimbat regulile jocului. Progresele din ultimii cinci ani în domeniul modelelor lingvistice mari (LLM), algoritmilor de învățare prin consolidare și utilizării datelor sintetice au dus la o apropiere fără precedent între capabilitățile umane și cele ale roboților.

Exact așa cum inteligența artificială a trecut rapid de la „interesantă, dar limitată” la „prezentă peste tot și esențială”, și robotica urmează același drum. Dacă până acum roboții erau folosiți doar pentru sarcini repetitive și bine definite, acum încep să învețe abilități mai complexe, aplicabile în medii variate.

Ce urmează? Companii precum Figure AI și Tesla investesc masiv în roboți umanoizi capabili să folosească aceleași unelte, vehicule și spații concepute pentru oameni. Acești roboți sunt din ce în ce mai agili, mai siguri și mai versatili, ceea ce le permite să fie folosiți atât în industrie, cât și în viața de zi cu zi, de exemplu, pentru asistență la domiciliu. OpenAI, la rândul său, susține mai multe startup-uri din domeniul roboticii, precum 1X și Physical Intelligence, accelerând astfel dezvoltarea acestei tehnologii.

Suntem martorii unui moment de cotitură. Roboții nu mai sunt doar niște mașini programate să îndeplinească sarcini repetitive – devin din ce în ce mai autonomi, mai inteligenți și mai prezenți în viața noastră de zi cu zi.