România, adesea percepută ca având un regim fiscal favorabil mediului de afaceri, se află de fapt într-o poziție mediană în regiune, conform unei analize realizate de Cristian Păun, economist și profesor la Academia de Științe Economice din București.
Metodologia Studiului
Profesorul Păun a analizat regimul fiscal din România comparativ cu țările din regiune, media UE-27 și media OCDE, folosind două componente fiscale majore:
- Impozitul pe profit – rata standard aplicată în fiecare țară.
- Impozitul total pe forța de muncă – contribuțiile sociale și impozitele aplicate salariilor.
Ipotezele studiului au presupus o marjă netă de profit de 10% și o pondere a cheltuielilor cu forța de muncă de 35% din totalul cheltuielilor. Rezultatele au fost exprimate în echivalentul unui impozit cumulativ pe profit, la care pot fi adăugate ulterior analiza impozitului pe dividende și TVA.
Rezultatele Analizei
- Poziționarea României:
- România se situează în mijlocul clasamentului regiunii, fiind cu doar 2,3% sub media UE-27 și cu 0,3% peste media OCDE.
- În competiția cu țările vecine, România este mai puțin atractivă decât Bulgaria (-10%) și Ungaria (-2,6%), dar depășește Polonia (+1,4%) și Croația (+1,6%).
- Impactul marjei de profit:
- La o marjă netă de profit mai mică (10%), România devine mai competitivă decât Ungaria, dar diferențele față de Polonia și OCDE cresc.
- La o marjă de profit mai mare (20%), România devine mai atractivă decât OCDE și Polonia, dar este depășită de Ungaria și Bulgaria.
- Atractivitatea pentru sectoarele economice:
- Sectoare cu valoare adăugată mică: România este mai atractivă decât Ungaria.
- Sectoare cu valoare adăugată mare: Bulgaria și Ungaria oferă condiții fiscale mai avantajoase.
Concluzii și Implicații
Studiul arată că România a pierdut avantajul unui regim fiscal de top în regiune:
- Regim fiscal median: România este competitivă doar pentru sectoare economice cu valoare adăugată mică, precum agricultura sau producția de masă.
- Descurajarea investițiilor mari: Companiile care operează în sectoare cu valoare adăugată ridicată, cum ar fi petrochimia sau tehnologia, preferă țări cu regimuri fiscale mai atractive, precum Ungaria sau Bulgaria.
Cristian Păun subliniază că acest context complică ambițiile României de a deveni un lider regional în prelucrarea resurselor naturale, cum sunt gazele din Marea Neagră. „Este clar acum de ce exportăm grâu și importăm aluat. Aluatul are o valoare adăugată mult mai mare decât grâul brut,” concluzionează economistul, sugerând nevoia unor reforme fiscale care să stimuleze producția cu valoare adăugată mare în România.
Recomandări
Pentru a recâștiga teren în regiune și pentru a atrage investiții strategice, România trebuie să reevalueze politica fiscală și să creeze un mediu mai prietenos pentru companiile care aduc valoare adăugată ridicată economiei naționale.