Aceste organisme recent descoperite se numesc obeliscuri și sunt alcătuite din inele mici de material genetic. Obeliscurile pot produce propriile lor proteine, care sunt complet noi pentru știință. Echipa de cercetători a numit aceste proteine „obline”. Oamenii de știință încă investighează ce fac aceste proteine și cum interacționează obeliscurile cu alte organisme. Obeliscurile au nevoie de o celulă microbiană gazdă pentru a se replica. Cercetătorii au identificat o potențială gazdă pentru obeliscuri, o bacterie care se găsește în principal în gurile noastre. Această bacterie este cunoscută sub numele de Streptococcus sanguinis și se găsește în mod obișnuit în placa dentară. Rămâne încă un mister unde altundeva mai pot fi găsite obeliscurile, ce efecte au asupra gazdei lor și cum se răspândesc. Până acum, obeliscurile au trecut neobservate și ar putea reprezenta o nouă clasă de forme de viață. Descoperirea ridică întrebări fascinante despre rolul obeliscurilor în sănătatea umană, dacă ar putea fi dăunătoare, benefice sau doar locatari pasivi ai ecosistemului nostru microbian. În intestinul nostru există trilioane de organisme microscopice care, în general, ne mențin sănătoși. Cu toate acestea, dacă acest echilibru este perturbat, ar putea provoca boli precum diabetul sau tulburările de dispoziție. Dacă obeliscurile se dovedesc a fi parazite, ar putea dăuna bacteriilor benefice din intestin, perturbând ecosistemul delicat din interiorul intestinului și, posibil, conducând la probleme de sănătate. Pe de altă parte, dacă au o relație simbiotică cu gazdele lor, obeliscurile ar putea contribui la stabilitatea și diversitatea microbiomului intestinal, oferind, eventual, noi posibilități de intervenții terapeutice.