Simion Bărnuţiu, o personalitate emblematică a istoriei și culturii românești, își începe povestea la Gimnaziul Piarist din Carei, unde a urmat cursurile între anii 1820-1825. Această experiență formativă în vestul României a pus bazele unei cariere remarcabile, marcând începutul drumului său către statutul de istoric, filozof, preot greco-catolic, profesor universitar și lider politic.

Educația sa la Carei a fost primul pas într-o călătorie intelectuală impresionantă, care l-a condus la studii de teologie la Blaj, unde a fost hirotonit preot greco-catolic. Dedicarea lui Bărnuţiu pentru egalitatea și libertatea națională a atins punctul culminant în Revoluția de la 1848 din Transilvania, unde a devenit unul dintre principalii organizatori și lideri. După înfrângerea revoluției, a fost forțat să se refugieze, întâi la Viena și apoi la Pavia, Italia, unde și-a obținut doctoratul în științele juridice.

Revenind la Viena, Bărnuţiu a acceptat o invitație de a preda la Academia Mihăileană și mai târziu la Universitatea din Iași, unde a avut un impact semnificativ asupra educației juridice și filosofice. Lucrările sale, precum “Dreptul public al românilor”, continuă să inspire și astăzi.

Moartea sa pe 28 mai 1864, în timp ce călătorea spre Bocșa, a adus sfârșitul unei vieți dedicate luptei pentru dreptate și educație. Inițial înmormântat în curtea bisericii de lemn din Bocșa, rămășițele sale au fost ulterior mutate în mausoleul din Biserica Greco-Catolică din același oraș. Moștenirea sa începe cu lecțiile învățate la Gimnaziul Piarist din Carei și se perpetuează în inimile și mințile celor care îi urmează exemplul de dedicație pentru educație, libertate și justiție