Anul ce urmează să înceapă luni va aduce schimbări semnificative în politica fiscală. Consultanții financiari avertizează că acestea ar putea inhiba investițiile, în timp ce experții Fondului Monetar Internațional consideră că măsurile sunt pozitive, dar insuficiente. Noul cadru fiscal va influența atât persoanele fizice, prin eliminarea unor facilități fiscale, cât și companiile, prin introducerea unor taxe suplimentare pe cifra de afaceri și restricții asupra deținerilor în cazul microîntreprinderilor.
Companiile cu o cifră de afaceri peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. În sectorul petrolului și gazelor naturale, companiile cu afaceri peste această sumă vor suporta un impozit suplimentar de 0,5% din veniturile totale, ajustate pentru venituri neimpozabile, investiții și amortizări.
Instituțiile de credit vor plăti un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2025, urmând ca rata să scadă la 1% începând cu 1 ianuarie 2026. Baza de calcul va include venituri din dobânzi, dividende, taxe, comisioane și alte tipuri de venituri.
Pentru microîntreprinderi, vor exista două rate de impozitare: 1% pentru venituri sub 60.000 euro și 3% pentru venituri peste această sumă sau pentru cele active în anumite domenii (editare software, facilități de cazare, restaurante, baruri, activități juridice, asistență medicală etc.). Un acționar/asociat va putea deține peste 25% din acțiuni/parti sociale doar la o singură microîntreprindere, față de trei în prezent.
Persoanele fizice cu venituri din salarii și activități similare în domeniul IT vor fi scutite de impozit pe venit, dar doar pentru venituri realizate dintr-un singur contract de muncă și pentru venituri brute lunare de până la 10.000 lei. Aceste persoane pot opta pentru contribuția la fondul de pensii privat. Facilitățile fiscale sunt limitate până la 31 decembrie 2028.
În construcții, agricultură și industria alimentară, va exista scutire de impozit pe venit, similar cu IT, dar se elimină scutirile la contribuțiile de sănătate și asigurări sociale datorate de angajatori pentru condiții de muncă speciale.
Freelancerii nu mai pot deduce cheltuieli de sponsorizare, iar decontul pentru abonamente sportive este limitat la 100 de euro/an. Valoarea tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță va fi inclusă în baza de calcul a contribuției de sănătate, fiind impozitate cu 10%.
Persoanele fizice cu venituri independente vor datora contribuția de sănătate pentru fiecare sursă de venit, până la o limită anuală echivalentă cu 60 de salarii minime brute pe țară.
TVA pentru panouri fotovoltaice, sisteme de încălzire, centre sportive și livrarea de locuințe sociale va crește de la 5% la 9% în 2024. Produsele alimentare cu zahăr adăugat și berea fără alcool vor fi taxate cu TVA standard, în timp ce laptele praf pentru copii va rămâne la 9% TVA.
Accizele pentru băuturi nealcoolice cu zahăr vor crește, iar nivelul accizelor pentru tutun și alcool va fi majorat cu 7,5% și respectiv 10% din 2024. Un nou impozit de 0,3% se va aplica proprietăților rezidențiale peste 2,5 milioane de lei și autoturismelor peste 375.000 lei.
Sistemul RO e-Factura, prin care facturile emise de către o firmă ajung în acelaşi timp şi la autorităţile statului, dar şi la firma/ instituţia care trebuie să plătească acele facturi, devine obligatoriu pentru majoritatea firmelor din România (cu câteva excepţii). În prima etapă a aplicării RO e-Factura, respectiv în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, firmele au obligaţia să raporteze în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura toate facturile emise în relaţia cu alte companii şi în relaţia cu instituţiile publice. Ulterior, de la 1 iulie 2024, pentru firme devine obligatoriu să factureze direct prin RO e-Factura, altfel vor primi amenzi.