Potrivit Eurostat, speranța de viață în România este 79,1 ani la femei și 71,4 la bărbați, date care ne plaseză printre codașii clasamentului. La polul opus se afla țări precum Elveția, Islanda, Suedia, Italia, Spania, Finlanda sau Franța, unde speranța de viață a bărbaților este peste 80 de ani, iar a femeilor de peste 86 de ani. În ceea ce privește mortalitatea infantilă, România e pe primul loc în UE, cu 6 decese la 1000 de nașteri. 

Speranța mai redusă de viață a românilor comparativ cu cea a celorlalți cetățeni europeni și numărul îngrijorător de mare al deceselor înregistrate la naștere ar trebui să reprezinte un grav semnal de alarmă  pentru autoritățile din România și un îndemn la acțiune, crede chirurgul și deputatul clujean Patriciu Achimaș-Cadariu.

„O cauză esențială a speranței de viață reduse este absența orelor de educație pentru sănătate din școli. Finlanda este pe locul întâi în toate aceste topuri ale speranței de viață, cu o populație generală foarte bine educată – îi învață cum să aibă grijă de sănătate, cum să se îngrijească, reguli de igienă, cum să prevină apariția bolilor, când să se prezinte la medic, cum să aibă un dialog extrem de bun cu cadrele medicale, cu asistentele atunci când sunt într-o situație dată. Lucruri foarte simple, dar esențiale.

Noi, dacă avem așa o speranță mică de viață evident greșim undeva. O populație educată știe să îl respecte pe cel de lângă el, nu încalcă regulile de circulație, provocând carnagii pe șosea, cum se întâmplă prea frecvent la noi. Știe să se spele pe mâini – și asta nu-i o jignire. Suntem pe ultimele locuri la utilizarea pastei de dinți, a săpunului și știm că o mare parte din patologia orală este cauză a altor boli sistemice. Avem nevoie ca populația să știe să meargă la screening, să urmărească dacă are probleme cu tensiunea, cu glicemia și probleme de natură psihologică – iar a merge la psiholog dacă ai probleme nu înseamnă că ești nebun, este o chestie absolut normală”, explică prof. univ. dr. Patriciu Achimaș Cadariu.