Astăzi, la 422 de ani de la tragicul eveniment din tabăra militară lângă Turda, unde a fost ucis marele voievod Mihai Viteazul de mercenarii conduși de generalul Basta, ne amintim de figura emblematică a lui Mihai Viteazul, care a marcat istoria României.
Fiul lui Pătrașcu cel Bun, domn al Țării Românești între 1554-1557, Mihai Viteazul a avut o ascensiune remarcabilă în treptele dregătoriilor, ajungând mare ban al Craiovei. În septembrie 1593, devine domn al Țării Românești, într-o perioadă când politica expansionistă a marilor puteri vecine – Otomani, Habsburgi și Polonia – era în plină dezvoltare.
Un aprig luptător pentru independența țării și apărarea creștinătății, Mihai Viteazul a fost un protagonist activ în „Liga Sfântă” împotriva otomanilor. Politica sa antiotomană a început în noiembrie 1594, cu atacarea creditorilor turci și a oștii de ieniceri de la București, și a continuat cu numeroase lupte și victorii, precum celebra bătălie de la Călugăreni.
În pofida succeselor militare, greutățile financiare l-au împins pe Mihai la negocieri cu otomanii, finalizate printr-o pace între anii 1597-1598. Paralel, încheie un tratat cu Imperiul Habsburgic, orientat împotriva turcilor.
Situatia geopolitică și disensiunile dintre țările române îl determină pe Mihai să aplice „planul dacic” – unirea celor trei ţări române. Cu acordul împăratului Rudolf al II-lea, intră în Transilvania, obținând o victorie importantă la Șelimbăr în octombrie 1599 și ajunge triumfător în Alba Iulia. În mai 1600, reușește să alunge de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, realizând Unirea.
Cu toate acestea, gestul său istoric nu este fără repercusiuni. Vecinii și nobilii maghiari din Transilvania văd în această unire o amenințare, iar Mihai pierde Ardealul la Mirăslău în septembrie 1600 și, temporar, și Muntenia.
Recuperând teritoriile pierdute, dar fiind privit cu suspiciune de împăratul Rudolf al II-lea, Mihai Viteazul cade victimă unei conspirații și este ucis la 9 august 1601, la Câmpia Turzii. Odată cu pierderea marelui erou, se închide și fereastra unirii într-un singur stat pentru români, pentru câteva sute de ani.
Mihai Viteazul rămâne un simbol al curajului, determinării și viziunii în istoria românească, iar capul său, adus în Țara Românească, este înmormântat la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște, alături de osemintele tatălui său.