Noi, sătmărenii, avem o istorie interesantă, sate “bântuite” de poveşti, ciudăţenii culturale şi geografice asupra cărora merită să zăbovim măcar preţ de câteva clipe. Prin acest rânduri ne-am propus să demontăm câteva idei bine înrădăcinate în spiritul acestor locuri.

Nu avem pretenţia ca informaţiile cuprinse în rândurile de mai jos epuizează în vreun fel cunoştinţele despre fapte, oameni şi locuri din Sătmar. Însă dacă am reuşit să vă punem pe gânduri şi mai mult decât atât, să vă facem să căutaţi şi alte informaţii despre curiozităţile enumerate mai jos … cred că a meritat osteneala.

1. În 1657 cetatea şi împrejurimile cetăţii Sătmarului au fost cucerite de polonezi.Este interesant de remarcat faptul că tratatul de pace încheiat poartă semnătura colonelului de atunci şi … viitorului rege al Poloniei, Jan Sobieski. Însă armata leşească nu a stat prea mult în aceste ţinuturi fiind alungată de către turci. Între 1660-1661 trupele otomane au devastat întreg ţinutul.
2. Prima reprezentaţie cinematografică din Satu Mare a avut loc în 1910 la Casa Albă.Clădirea a fost reamenajată la începutul secolului al XIX-lea ca sală pentru baluri, întruniri şi spectacole.
3. Clădirea gării CFR a fost construită de inginerul Pfaff Ferenc în anul 1899 şi seamănă cu toate celelalte gări ce s-au construit în Imperiul Austro-Ungar în acea perioadă.
4. Construcţia Bisericii cu lanţuri a ţinut nu mai puţin de 9 ani (1793-1802).Clădirea lăcaşului de cult este împrejmuită cu stâlpi legaţi cu lanţuri forjate, de aici şi denumirea “Biserica cu lanţuri”. Păstrează valoroase piese de inventar: farfurii, discuri şi potire. Este important de amintit faptul că clopotul cel mare din turn care este de altfel cel mai vechi clopot din oraşul Satu Mare datează din anul 1633.
5. Someşul are pe teritoriul judeţului nostru un curs de 61 km.De altfel, bătrânul Samus este al V-lea râu ca lungime şi debit din România. Are o lungime totală de 465 km şi se varsă în râul Tisa pe teritoriul Ungariei.
6. În vara anului 1601 Mihai Viteazul şi-a stabilit tabăra lângă Moftin pentru 20 de zile pregătindu-se pentru bătălia de la Gurăslău, ultima sa victorie.
7. Cea mai ridicată temperatură din judeţul Satu Mare a fost înregistrată la Carei pe 10 august 1952.Mercurul termometrelor a urcat până la valoarea de (+39,5) grade Celsius. Minima absolută de (-30,4) grade Celsius a fost înregistrată tot la Carei, în 29 decembrie 1963.
8. Statuia preotului Vasile Lucaciu este capodopera sculptorului Corneliu Medrea.Realizată în 1936, acesta a fost amplasată în parcul din Piaţa Libertăţii.
9. Suprafaţa judeţului Satu Mare este de 4.418 kmp ceea ce reprezintă 1,9% din suprafaţa ţării.
10. Pe la începutul veacului al XVI-lea, Berindanul a avut monedă proprie.Şi nu orice, ci monedă de argint aprobat de regele Ludovic al II-lea. Potrivit documentelor inscripţia de pe monedă era “Temp. David. De Berend. Camer. Rivuli Do”. Moneda a fost bătută la Monetăria din Baia Mare.
11. Viaţa regelui Carol Robert de Anjou înfrânt de Basarab I la Posada în 1330 a fost salvată de Berendi Marton, un slujitor fidel, ctitorul satului Berindan.Drept răsplată, acesta a primit din partea regelui pământurile pe care va întemeia mai târziu satul care îi poartă numele.
12. În 1724 Odoreul este decimat de o epidemie de ciumă.
13. Mănăstirea din Bixad a fost ctitorită la sfârşitul veacului al XVII-lea, în 1689, de un fost călugăr grec ortodox, Arhim Isaia.Imediat după terminarea construcţiei, în 1701, mănăstirea a fost pustiită iar Isaia a fost ucis.
14. Clădirea Bisericii Reformate din Acâş a fost construită în anul 1175, pe vremea când la Paris se punea piatra de temelie a celebrei Notre-Dame.
15. Cripta familiei Károlyi se află la Căpleni.36 de membri ai familiei Károlyi odihnesc în sarcofage din bronz. Ultima ceremonie funerară a avut loc în 22 aprilie 2010 în cinstea contelui Károlyi Lajos mort în Brazilia şi a contesei Consuelo, decedată la Geneva?
16. Inspectoratul Judeţean de Poliţie (IJP) Satu Mare se află pe locul unei foste Sinagogi.Locul de cult evreiesc a fost dărâmat în 1965 de către comunişti iar pe locul acestuia a fost construit sediul judeţean al Miliţiei.
17. La începutul secolului XX existau în Satu Mare nu mai puţin de trei Sinagogi şi 25 de case de rugăciuni evreieşti.
18. Hotelul “Dacia”, a fost construit la începutul secolului XX (în 1902) pe locul fostei primării a oraşului Satu Mare.
19. Cea mai nordică localitate din judeţul Satu Mare este Tarna Mare.
20. Cel mai vechi cimitir celtic din judeţul Satu Mare se află lângă Pişcolt.
21. Singurul muzeu etnografic în aer liber din țară care este așezat pe malul unui râu, se găsește în judetul Satu Mare.Mai precis în inima orașului Negresti-Oas.
22. Mult indragita licoare, cafeaua, a început sa fie consumata în Satu Mare la pragul dintre veacurile 17 și 18. Poate ne întrebăm, când a pătruns „moda cafelei” în Satu Mare ? Documentele spun că prin veacurile XVII-XVIII și a fost preluată de la turci. De altfel, la acea vreme cafea consumau doar „elitele” cetății.De abia în secolul al XIX-lea se răspândește pe o scară mai largă, iar primele cafenele la Satu Mare se deschid începând cu anul 1860.
23. Marele violonist, pianist și compozitor George Enescu (19 august 1881-4 mai 1955) a concertat și la Satu Mare.Evenimentul a avut loc în data de 19 noiembrie 1923, la Sala „Urania”, în clădirea de azi a Casei Meșteșugarilor de pe strada Ștefan cel Mare. Enescu a fost invitat de Societatea filarmonică din oraș.
24. Satul Chegea (comuna Sacaseni) era renumit în secolul al 17-lea, deoarece acolo se afla o importanța herghelie de cai, importanta pentru Imperiul austro-ungar.Locul este păstrat în amintirea locuitorilor sub denumirea de „Grădina mânjilor”.
25. Dealul Măgura Tamaseni – 383 de metri (judetul Satu Mare), ascunde o serie de formațiuni de stânca, considerate ca fiind unicate prin forma lor.Oamenii locului le-au botezat „ghiboace”.
26. Un călugăr pustnic, pe numele Teigheni, este cel care „si-a imprumutat” numele satului Teghea, astăzi parte componenta al comunei satmarene Craidorolt. Povestea a început cu vreo șapte veacuri în urma, prin anii 1300, când în acest colt de țara si-a gasit salasul un calugar pustnic cu numele Teigheni.
27. Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba iulia a fost infiintata de un satmarean.Este vorba despre prof. univ. dr. Iuliu Paul (1930-2009), originar din Tarna Mare (satul bocicau). “Pe parcursul unui deceniu cât a fost rector a reușit să construiască o universitate de stat și un centru de cercetare.
28. Vârful Rotundu (1.242 m), este cel mai înalt punct al județului Satu Mare, dar poate și cel mai necunoscut, din cauza poziției marginale pe care o are, în cadrul munților Gutâi.
29. Primul roman despre Țara Oașului – Oșenii – semnat de Ștefan Pop Tarnița a văzut lumina tiparului în 1983 la Editura Albatros din București.Cartea a fost reeditată recent, în 2012 la Editura Citadela din Satu Mare.
30. Prima instalație de iluminat public în orașul Satu Mare a fost pusă în funcțiune în ziua de 31 decembrie 1891.Astfel, în ultima zi a anului 1891, au fost aprinse primele becuri pentru iluminarea noului teatru din Satu Mare, precum și pentru iluminatul public din centrul orașului.
31. Cea mai veche carte aflată în colecţia Bibliotecii Judeţene (BJ) Satu Mare, „Decretum Gratiani”, este un incunabul tipărit în data de 1 septembrie 1486 la Basel, în tipografia lui Michael Wensler.Potrivit Catalogului naţional de incunabule „Decretum Gratiani” de la Satu Mare este singurul exemplar din România.
32. În 25 mai 2013  s-au  împlinit 94 de ani de la vizita Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la Careii Mari (Carei) şi în ţinuturile Sătmarului. Potrivit documentelor vremii cele două capete încoronate au fost întâmpinate de patru mirese din Oaş, de mii de oşteni şi de peste 30.000 de persoane care au venit pentru a-şi vedea suveranul. Periplul regelui şi a reginei în Transilvania este descrisă în volumul „Întâia vizită în Transilvania a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria” semnat de Emil Stoian şi Sebastian Măluşelu.
33. Mănăstirea Scărişoara Nouă din judeţul Satu Mare este cel mai vestic aşezământ monahal din ţară.Aşezământul a fost înfiinţat în 1991 de către moţii stabiliţi în satul Scărişoara Nouă, în urma reformei agrare din 1924. Este situată în comuna Pişcolt, la 28 km sud-vest de Carei.
34. Ţinutul Ţării Oaşului este menţionat în scrierile cronicarului moldovean Grigore Ureche (1590-1647).Este vorba despre lucrarea „Letopiseţulu ţării Moldovei, de cînd s-au descălecat ţara şi de cursul anilor şi de viiaţa domnilor carea scrie de la Dragoş vodă pănă la Aron vodă” (Letopiseţul Ţării Moldovei).
35. În comuna Pir se află cel mai vechi conac din România locuit neîntrerupt de mai bine de patru secole.De-a lungul veacurilor, în jurul acestui conac s-a țesut o întreagă poveste ruptă parcă din mirajul celor ”O mie și una de nopți”.
36. Situl arheologic cu cuptoarele dacice de la Medieşu Aurit este de o importanţă deosebită, fiind cel mai mare centru de ars ceramică din arealul european neocupat de romani. Elementele descoperite datează din perioada secolului II şi prima jumătate a secolului III d.Hr., specialiştii atribuidu-le dacilor liberi.
37. Varful Bârloagele (M-tii Oas – 633 m), este unul din cele mai frumoase locuri de belvedere din Muntii Oas. Un loc din care pot fi admirate (sorbite cu ochii) două lanțuri montane importante din Ucraina, M-ții Borzava si Polonini, precum și vârfuri de la noi din țară, respectiv părți din M-ții Igniș și Oaș.
38. Potrivit studiilor efectuate de lingvişti numele localităţii Cămărzana provine din termenul dacic „Camara Zana” care înseamnă „Lăcaşul sfânt”. Specialiştii sunt de părere că în urmă cu două milenii pe acele meleaguri s-ar fi aflat şi un templu zalmoxian, acesta fiind un centru religios important pentru spiritualitatea dacilor liberi.
39. Vechile scrieri vorbesc despre un grad de rudenie între BartolomeuDrágffy şi Ştefan cel Mare. Chiar dacă pare ciudat, domnul Moldovei a avut “interese” şi în acest colţ de ţară. Ţinut secret sau, “uitat” de vechii cronicari, acest lucru a dus la întărirea relaţiilor politice dintre Moldova şi Transilvania. Şi nu doar atât. Potrivit obiceiurilor vremii, întărirea relaţiilor politice, economice şi diplomatice se făcea şi prin căsătorii. Astfel, fica voievodului Transilvaniei Bartolomeu Drágffy, a ajuns soţia lui Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare.
40. Numele orașului Tasnad înseamnă „lacul cu trestie”.Cel puțin asta este opinia istoricului Petri Mór redata în cartea „Szilágy Vármegye Monographiája” („Monografia tinutului Salajului”), lucrare publicată la Budapesta în patru volume, între anii 1901 – 1904.