1 aprilie: este data în care, în fiecare an, este marcată Ziua păcălelilor, numită și Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor (April Fools’ Day). Este o zi menită să descrețească frunțile, în care se fac farse, iar toată lumea păcăleşte pe toată lumea.

În această zi, copiii le joacă farse părinţilor sau bunicilor, descreţindu-le frunţile, adulţii îi păcălesc la rândul lor pe cei mici când aceştia se aşteaptă mai puţin, prietenii şi colegii îşi fac unii altora glume, care mai de care mai amuzante.

Nu de puţine ori, chiar şi companiile iau parte la această tradiţie, prin diverse campanii ingenioase, toate cu un singur scop: provocarea zâmbetelor – de surpriză, pe chipurile celor păcăliţi şi de satisfacţie, în cazul păcălitorilor.

Nu se cunoaşte exact când a apărut Ziua Păcălelilor, însă această sărbătoare prezintă asemănări cu alte obiceiuri tradiţionale din diverse colţuri ale lumii, marcate de farse şi veselie. Unii cred că această zi celebrează „farsele” pe care le joacă natura capricioasă în această perioadă a anului.

Alţii susţin că ar avea legătură cu Holi, tradiţie indiană celebrată la sfârşitul iernii printr-un mare festival anual, sau cu Hilaria, un festivalul al veseliei din Roma Antică, ţinut în timpul echinocţiului de primăvară.

Cea mai veche referire cunoscută la Ziua păcălelilor se regăseşte în povestea „Nun’s Priest’s Tale” de Geoffrey Chaucer din anii 1390.

Tradiţia Zilei păcălelilor de 1 aprilie are rădăcini care se pierd în vechime. Din timpuri străvechi, popoare din Europa au celebrat Anul Nou în jurul datei echinocţiului de primăvară. Însă, odată cu stabilirea datei de 1 ianuarie ca primă zi a anului, cei care uitau de schimbare au devenit victime ale glumelor sau farselor, conform site-ului timeanddate.com.

Unii istorici consideră că acest obicei este originar din Franţa, pornind de la mutarea zilei de Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie, odată cu adoptarea calendarului gregorian, în secolul al XVI-lea. Cei care au continuat să celebreze Anul Nou pe 1 aprilie în loc de 1 ianuarie erau numiţi ”păcăliţii de aprilie”.

O altă poveste plasează mai exact originile acestei sărbători în Edictul lui Roussillon (1564, Franţa), care decreta că prima zi a Anului Nou, sărbătorită până atunci de Paşti, se muta pe 1 ianuarie. Sărbătoarea Paştilor, cu o dată variabilă, se întâmpla să aibă loc adesea în aprilie, astfel că ”păcăliţii de aprilie” au devenit cei care au păstrat tradiţia celor două sărbători în această lună, potrivit dictionary.com.