Specialiştii recunosc că, în ultimii cinci ani, reputaţia carbohidraţilor a fost una proastă. Asta pentru că oamenii nu ştiu să facă diferenţa între carbohidraţii buni şi cei răi şi îi bagă pe toţi în aceeaşi oală, spun nutritionistii.

Carbohidraţii pot reprezenta până la 50% din necesarul caloric zilnic. Mai mult, combustibilul preferat al creierului este tot un carbohidrat, respectiv glucoza. Nutriţioniştii atrag atenţia că o dietă care se bazează mai mult pe proteine (dieta de 13 zile, de schimbare a metabolismului) sau regimul cu ciorbă de varză sunt dezechilibrate şi fac rău pe termen lung.

Important este să asimilaţi carbohidraţii din alimente care conţin în plus fibre, ce ajută la o eliberare mai lentă a zahărului în sânge.

Specialistii recomandă fructele între mese drept cea mai bună sursă de carbohidraţi pe parcursul zilei. Dintre legume, roşiile conţin carbohidraţi în proporţie de 10%, dar o sursă şi mai bună o reprezintă fasolea pastăi, mazărea, năutul, orezul brun.

Dacă veţi aduce organismului carbohidraţi de calitate, nu veţi experimenta senzaţia de „foame cruntă”, manifestată prin ameţeală, iritabilitate, căreia nutriţioniştii îi spun hipoglicemie. Această senzaţie apare şi atunci când faceţi un efort foarte mare, iar organismul nu primeşte suficienţi carbohidraţi.