Korcsmaros Liviu Ioan are 42 de ani. De zece ani încoace, cu urcușuri și coborâșuri, a fost în repetate rânduri beneficiar al Adăpostului de noapte.

Pentru perioade mai lungi sau mai scurte era nevoit să meargă seara la adăpost pentru a nu dormi sub cerul liber. Muncea la diverse firme din Satu Mare, dar se gospodărea greu cu salariul care abia îi ajungea pentru plata chiriei, nerămânând suficient pentru mâncare și utilități. Și așa, când problemele financiare îl depășeau, se reîntorcea pentru un timp la adăpost. Ca să nu rămână pe străzi și să își poată drămui bănuții câștigați.

Ajutat, sprijinit, îndrumat, Liviu a reușit să pornească pe drumul pe care, consideră el, va reuși să obțină prin muncă tot ceea ce își dorește. Visul său este să strângă banii necesari pentru a-și putea cumpăra o garsonieră în Satu Mare, să poată merge la muncă liniștit fără a avea grija plății chiriei, grijă ce l-a apăsat toată viața.

Acum lucrează legal în Anglia, în Londra, în domeniul construcțiilor, iar în scurta sa vizită la Satu Mare, ca să nu își cheltuiască banii pe chirie, a primit găzduire la Adăpost. A avut grijă de bani și a mărturisit că la Centrul Social de Urgență pentru Adulți a întâlnit atât în rândul personalului, cât și în cel al beneficiarilor, oameni cu suflet bun, oameni dispuși să îl asculte, să îi dea un sfat, să îl îndrume.