Șahul a fost sportul rege luna aceasta în Satu Mare. Turneele de la Festivalul de Șah s-au încheiat și cei 240 de participanți au trăit emoții intense timp de șapte zile. Dacă sunteți începător într-ale șahului, noi vă prezentăm mai jos câteva reguli de bază, în caz că a început să vă atragă acest sport al minții.

Festivalul de Șah Satu Mare s-a încheiat, iar marele câștigător a fost desemnat maestrul internațional Serghei Vedmediuc din Repulica Moldova. Locul doi a fost ocupat de maestrul Marius Manolache din Timișoara, iar pe locul al treilea Andrei Bonte din Târgoviște. Sătmăreanul Alexandru Stanciu a fost clasat pe locul al patrulea. Aceștia sunt câștigătorii de la turneul A, însă, în total, au fost șase turnee care s-au desfășurat în perioada 7-14 august. Festivalul a adunat șahiști din toate colțurile țării, dar și din Ungaria și Republica Moldova. Festivalul Internațional de Șah Satu Mare a fost organizat de CS Voința Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare și al Primăriei Municipiului Satu Mare.

Dar cum se joacă șahul și care ar fi regulile de bază? Ei bine, șahul este considerat un sport al minții… cam cum este pokerul. Dar chiar dacă jocul de cărți are reguli destul de simple, șahul poate să devină ceva mai complicat. Sunt o grămadă de combinații ce pot fi făcute, începând cu prima mutare care este extrem de importantă. Există mai multe deschideri în șah și putem să vi le menționăm pe cele mai populare.

“Apărarea siciliană” este una dintre ele și se începe prin mutarea pionilor e4 și c5, care nu permite uneia dintre echipe să aibă o țintă centrală. O altă deschidere faimoasă și una dintre cele mai vechi este “Gambitul Damei”. Mișcările cu care se începe sunt d4, d5 și apoi c4. Numele de “gambit” vine de la faptul că echipa albă și-ar sacrifica pionul de pe “c”, pionul damei, odată cu mutarea aceasta.

Odată ce jocul a început, regulile de bază ale șahului sunt următoarele: regele poate fi mutat doar o căsuță, dar în orice direcție – atâta timp cât nu are altă piesă blocându-i calea. Regina poate fi mutată în linie dreaptă sau pe diagonală, oricâte căsuțe vrea jucătorul și în oricare direcție. Tura se poate mișca în linie dreaptă oricât de mult, pe verticală sau orizontală. O altă piesă, nebunul, poate fi mutat pe diagonală, oricât de mult vrea un jucător. Calul este singura piesă care poate sări o căsuță, indiferent dacă aceasta este a aceluiași jucător sau din echipa adversă. Iar pionul poate fi mișcat o căsuță sau două, la prima lui mutare. Scopul întregului joc este ca regele să fie blocat și să nu poată să se “miște” în niciun caz. Atunci când este în pericol să fie luat de o altă piesă din echipa adversă, atunci se anunță “șah”. Regele trebuie să facă tot ce îi stă în putință să plece / să se mute. Dacă este pur și simplu încolțit și nu are unde să se ducă, atunci se numește “șah mat” (“checkmate”), iar jocul poate fi considerat terminat. Cel care a dat șah mat primește un punct, cel care a pierdut zero puncte.

Mai există și situația în care cei doi jucători sunt la egalitate și fiecare dintre ei primește jumătate de punct. Acest lucru se întâmplă atunci când nu sunt suficiente piese pe tablă ca să se facă “șah mat”, atunci când unul dintre jucători nu mai are nici o mutare legală să facă sau dacă cei doi șahiști decid împreună că vor să termine jocul așa.

Bineînțeles că acestea sunt doar reguli foarte simple, de bază, pe care se pot forma de fapt sute de mutări și combinații. În general, cam fiecare jucător profesionist are deja strategia lui bine pusă la punct, pe care o mulează și în funcție de adversarul său.

Deși este considerat un sport destul de dificil, cu reguli destul de complicate, de fapt, dacă sunteți pasionați și le luați pe rând, veți vedea că șahul poate fi o activitate extrem de plăcută și plină de satisfacții. Dacă îi acordați și timp și determinare și pasiune, ați putea chiar să jucați alături de profesioniști într-o zi.