O nouă metodă de fraudare a fost identificată în mediul online, victime fiind în principal persoanele care-și caută partener pe internet.

ING Bank România atrage atenţia asupra „romance scam” sau „iubirea prefăcută”.

Potrivit unui comunicat al băncii, infractorul îşi alege victimele după o evaluare amănunţită a profilurilor de pe reţelele de socializare. El vizează persoanele vulnerabile, de cele mai multe ori singure şi cu mai puţine cunoştinţe digitale, cu care poate crea cu uşurinţă o conexiune prin intermediul acestor canale. Odată ce a adunat toate informaţiile necesare, el va contacta pentru prima dată potenţiala victimă.

Următorul pas este stabilirea unui raport de încredere cu victima. Astfel, acesta îşi va asuma identităţi care presupun statut de încredere în societate, precum cadru militar sau persoane din mediul academic. Discuţiile le va ţine exclusiv prin intermediul aplicaţiilor de mesagerie, fără apeluri cu video. Iar în lipsa contactului prin video, pentru a convinge victima, acesta va trimite fotografii cu documente care să „ateste” că identitatea pe care şi-a asumat-o este reală. De regulă, este vorba de fotografii cu cartea de identitate şi/sau paşaportul, care, desigur, sunt false.

Banca menţionează că în momentul în care infractorul este sigur că a câştigat încrederea victimei sale, el îşi va declara „sentimentele” faţă de aceasta destul de repede şi va insista până obţine reciprocitate în relaţia romantică. Din acel moment schema poate fi aplicată.

Aceasta poate consta în solicitarea de documente personale, date bancare, fotografii compromiţătoare sau chiar transferul banilor într-un cont indicat de infractor.

În situaţia în care infractorul cere bani direct, acesta va începe cu sume mici, invocând o situaţie de maximă urgenţă, precum transportul până la victimă pentru a fi împreună, împlinirea unui proiect sau chiar salvarea vieţii.

Odată ce va primi primul transfer, infractorul va continua să ceară din ce în ce mai mulţi bani. În final, dacă victima refuză să mai trimită o nouă tranşă, acesta recurge la şantaj, inclusiv emoţional, sau nu mai răspunde în aplicaţiile de mesagerie.

Suplimentar, infractorul poate folosi datele obţinute pentru a crea identităţi false, pentru accesarea conturilor bancare, folosirea datelor de pe card pentru cumpărături fără voia victimei sau chiar şantajarea acesteia folosind materialele compromiţătoare pentru a obţine bani.

Autorităţile recomandă victimelor acestui tip de schemă să nu se simtă ruşinate, să oprească orice contact cu infractorul, să facă plângere la poliţie şi să anunţe banca în cazul în care au furnizat date bancare.