Superstitii și tradiții. De ce nu e bine sa mănânci fruncte inchise la culoare în aceasta zi

Perioada următoare aduce o serie de sărbători religioase, care sunt însoțite de tradiții și superstiții interesante, de care se mai ține cont în unele zone ale țării. Sunt obiceiuri legate de anotimp, lucrările câmpului, dar și de hrană, odihnă și vreme.

În fiecare an, pe 14 octombrie, creștinii ortodocși o sărbătoresc pe Sfânta Parascheva. În această zi se ţine post, nu se munceşte şi în tradiţia românească este ziua în care se prezice starea vremii. Este cunoscută şi ca „Sfânta Vineri de Toamnă”.

Unii cercetători consideră că „Sfânta Vineri” provine din cultul zeiţei romane Venus, care în mitologia romană era zeiţa justiţiară.

În popor, Sfânta Parascheva este percepută ca fiind „mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi.

În această zi nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.

În tradiţie se spune că fetele care cos şi care spală în ziua Sfintei Parascheva vor rămâne nemăritate.

Cu toate că este o zi în care se ţine post, fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.

Tot în această zi, se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.