O satmareanca pe drumul Sfantului Iacob: „Dumnezeu nu este doar in biserici” (Fotogalerie)

O satmareanca stabilită în Belgia, Larisa Tirle, a strabatut la pas El Camino, sau Calea Sfantului Iacob, unul dintre cele mai cunoscute trasee de pelerinaj. În total, Larisa a făcut pe jos 880 de km, dacă mai adaugam și traseul realizat pana la malurile oceanului.

Larisa Tirle este cunoscută cititorilor ziarului nostru, prin intermediul proiectului „Provocarea Ghiozdanul”, prin care satmareanca noastră ajuta sute de copii sa poată începe școala și sa aibă ghiozdane și rechizitele necesare.

Dupa ce am ajuns la Santiago mi-am luat o zi binemeritata de pauza iar apoi impreuna cu prietenul meu am decis sa continuam pana la Finesterre. Drumul spre Finesterre a fost incredibil de greu deoarece spre mirarea mea in plina luna de august, in Spania, temperatura a fost foarte joasa iar ploia nu s-a oprit deloc si a trebuit sa umblam toata ziua prin ploaie si vant. Dupa trei zile de suferinta, in ultima zi, s-a oprit si ploaia, a rasarit soarele si am ajuns dupa 880 de km la ocean, un moment extrem de placut si emotionant”, povestește Larisa.

Inimoasa satmareanca vorbește în câteva cuvinte despre impresiile pe care i le-a lăsat El Camino, dar și despre sentimentul spiritual al drumului.

Daca imi permiteti sa impartasesc impresia mea despre Camino, in umila mea parere Dumnezeu nu este doar in biserici, nici in pelerinaje, Dumnezeu e iubirea care o purtam fata de semeni nostri si noi insine iar ca sa il simtim trebuie doar sa ne facem spatiu pentru iubire in inimile noastre”, concluzioneaza Larisa Tirle.

Camino de Santiago sau Calea Sfântului Iacob este numele unuia dintre cele mai cunoscute trasee de pelerinaj prin Spania, toate având ca punct de sosire orașul Santiago de Compostela, unde se află rămășițele Sfântului Iacob. Anual, ajung pe jos la Santiago de Compostela peste 150.000 de pelerini şi aproape 3 milioane de turişti de pe toate continentele.

Cele patru rute de pelerinaj, împreună cu toate catedralele şi bisericile, spitalele şi adăposturile pentru pelerini, fac parte din Patrimoniul Umanităţii. Cel mai aglomerat este El Camino Frances – traseul inițial al pelerinilor, care pleacă din orașul francez Saint-Jean-Pied-de-Port și are 769 de kilometri.

O altă rută este și El Camino del Norte – unde a fost mutat traseul „Francezului” în timpul stăpânirii maure din sudul Peninsulei Iberice. Aceasta trece prin nordul extrem al Spaniei, plecând din Irun, de-a lungul a 840 de kilometri. Există și alte variante: Camino La PlataPrimitivo, Portughez, Catalan, Baztanes și chiar unul Englez.

Traseele către Santiago de Compostela au puncte de pornire în toată Europa apuseană şi centrală, dar cel mai bine sunt marcate pe teritoriul spaniol cu o săgeată galbenă şi cu scoica pelerinului.

La început, acest pelerinaj era axat doar pe partea spirituală a traseului. Acesta fiind de fapt, o călătorie inițiatică prin intermediul căreia oamenii se pregăteau sufletește, înainte de a ajunge la catedrala Santiago de Compostela. Astăzi, pelerinajul are un dublu scop, pe de o parte cel religios, iar pe de altă parte a devenit și o motivație culturală, ce reprezintă un test al rezistenței fizice, dar și o experiență de viață inedită.

Legendele spun că, în drum spre locul de îngropăciune, trupul lui Santiago ar fi fost pierdut pe mare în timpul unei furtuni, dar a reapărut la mal acoperit de scoici şi o lumină orbitoare ca a unei comete i-ar fi indicat unui ţăran locul unde se aflau rămăşiţele pământeşti ale Sfântului Apostol Iacob. (De aici provine şi numele oraşului, Santiagoînsemnând în spaniolă Sfântul Iacob, în timp ce Compostela provine din latinescul Campus stellae adică câmp cu stele.)

De aici şi scoica, simbolul pelerinilor care străbat Camino. Dar pe lângă aspectul legendar şi simbolic, scoica avea pentru pelerinii din vechime şi un uz practic: datorită mărimii şi formei putea servi şi drept farfurie şi drept cană.

Timp de sute de ani, principala motivaţie a străbaterii acestui drum lung şi dificil a fost însă doar cea religioasă, de a face penitenţă sau de a cere sfântului Iacob protecţie şi ajutor, iar apogeul a fost între secolele XI şi XIII, când în fiecare zi ajungeau aici  1.000 de pelerini creştini din toată Europa. Mişcarea de pelerinaj a intrat în declin în secolul XV, când El Camino de Santiago era bântuit de tâlhari.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.