Un călugăr pustnic, pe numele Teigheni, este cel care „si-a imprumutat” numele satului Teghea, astăzi parte componenta al comunei satmarene Craidorolt.

Povestea a început cu vreo șapte veacuri în urma, prin anii 1300, când în acest colt de țara si-a gasit salasul un calugar pustnic cu numele Teigheni. Vazand viața simpla pe care o duce acesta, unii crestini s-au adunat in acel loc, construindu-si o bisericuta de lemn si case de locuit. Încet, încet s-a format astfel o „sihastrie sateasca” pe care, cu timpul, au inconjurat-o casele taranilor, transformand-o intr-un sat, caruia i-au pus numele de … Teghea, derivat din cel al intemeietorului sihastru.

Din biserica de lemn, arsa in vremea miscarilor reformatoare (la începutul veacului al XVI-lea), se mai pastreaza doar o „grinda” asezata ca baza mediana la iconostasul bisericii de zid, ridicata de sateni, prin 1767, pe fundamentul vechii bisericute.

De-a lungul vremurilor, satul a avut o istorie destul de tumultuoasa, astfel ca, mai bine de 200 de ani (1700-1918) a fost imposibila venirea unui ierarh care sa sfinteasca biserica. Abia in toamna anului 1994, dupa mai bine de 225 de ani, P.S. Justinian Chira, Episcop al Maramuresului si Satmarului, tarnoseste biserica. Piatra de temelie a actualei manastiri de calugarite „Nasterea Maicii Domnului” – Teghea se pune abia in vara anului 1995, reinnodandu-se astfel firul traditiei strabune.

Mica obste a reusit sa ridice un complex monahal, care cuprinde: bisericuta de lemn in stil maramuresean, o casa monahala cu doua niveluri si 25 de chilii, un paraclis si un arhondaric pentru gazduirea pelerinilor, anexe gospodaresti, ateliere de pictura, broderie si croitorie.

Nu trebuie sa uitam faptul ca, aceasta este prima manastire de maici din judetul Satu Mare si singura din istoria romanilor satmareni pana in anul 1998.