Avocatul Gheorghe Piperea face o analiză dură a scandalului momentului legat de instaurarea stării de alertă și trage niște concluzii deloc plăcute pentru statul român.

“Starea de alerta la nivel national este un scandal in sine, pentru ca permite masuri similare sau chiar mai dure decat cele din perioada starii de urgenta.

Starea de alerta nu este prevazuta in Constitutie.

Starea de urgenta este prevazuta in Constitutie, dar este insotita de conditii de aplicabilitate si restrictii.

Aceste limite ale starii de urgenta sunt ocolite “elegant” prin declararea unei stari de alerta la nivel national care coincide cu o stare de urgenta, exceptand denumirea…

Nu-i asa ca va plac “loialitatea” fata de Constitutie si “respectul deosebit” pentru drepturi si libertati individuale ale guvernului care isi zice singur ca e liberal, adica atasat drepturilor si libertatilor individuale?

Nu-i asa ca sunt credibile masurile luate si restrictiile impuse de un guvern atat de coerent, loial si respectuos cu legea, echitatea si bunele moravuri?

Eu am ajuns sa cred ca impunerea starii de urgenta sau de alerta pentru combaterea unei pandemii cu mult mai putin severe ca gripa spaniola sau gripa Hong Kong este semnul unui stat slab sau captiv intereselor combinate ale corporatiilor globale si ale militiilor secrete. Au fost state, precum Germania, Cehia sau Suedia, care nu au instituit starea de urgenta nationala si s-au descurcat mai bine decat restul statelor. Culmea ironiei este ca justificarea starii de urgenta nu au fost viralitatea sau mortalitatea ridicata a covid-19, ci incapacitatea sistemelor sanitare nationale de a face fata valului de imbolnaviri si lipsa cronica a finantarii, mai precis, falimentul nedeclarat al spitalelor. De unde aceasta incapacitate, in conditiile in care, peste tot in tarile “civilizate” sau in Romania, se platesc munti de bani cu titlu de asigurari de sanatate? Poate din lipsa de abilitati manageriale sau, pur si simplu, din prostie si rautate (nota – amintiti-va de batranii din azilele de batrani din Italia, lasati sa moara la propriu de medici, asistente si infirmiere, care au fugit ca sa isi apere pielea de covid-19)? Poate din continua si iresponsabila privatizare a sistemului sanitar?

Cert este ca, in România, spitalele nu au fost deloc aglomerate. Sunt medici care se plang de inactivitate, in timp ce pacientii lor cronici sau care erau programati la operatii si la diverse proceduri medicale sau fizioterapeutice mor cu zile acasa si in timp ce sunt internati (chiar si cu forta) asimpomaticii – chestie unica in istoria medicinei si in lune.

Indivizi slabi, esecuri profesionale, dar cu tentatii autoritariste si simpatii dictatoriale tuna si fulgera pe la tv, de la “inaltimea” pozitiei lor in comitetele si comițiile de urgenta, ca nu au instrumente de lupta contra molimei (nu prea) ucigase, in aceasta categorie ei incluzand si contraventiile si starea de alerta neconstitutional reglementate. Populatia, permanent si asiduu bagata in cercul vicios al fricii si al urii fata de ceilalti, suspecti toti de infectare, precum si opozitia, au intrat benevol in acest joc al clovnului tacanit si neputincios, dar convingator in actul sau ratat de circ de doi lei constand, cica, in salvarea natiunii de la pieirea prin covid-19.

Cam despre asta e vorba in zbaterea asta publica relativa la starea de alerta, care e o stare de urgenta cu alt nume, impusa pe termen indefinit, cu ocolirea Constitutiei.” spune Piperea