Ca urmare a multitudinii de păreri și teorii apărute după decizia Curtii Constituționale a României din 6 mai 2020 referitoare la neconstituționalitatea articolelor din legile care reglemeantau contravențiile pe perioada stării de urgență, binecunoscutul avocat Gheorghe Piperea a ieșit cu câteva precizări.
“O sumedenie de teorii gresite, informatii alandala si interpretari neatente ori ilogice au fost emise ieri, in legatura cu decizia CCR referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate formulata de Avocatul Poporului contra dispozitiilor normative care reglementeaza contraventiile pe perioada starii de urgenta si pandemie.
De aceea, cu riscul de a starni un sentiment de redundanta, consider ca este nevoie de cateva precizari si clarificari.
1). Decizia CCR a constatat neconstitutionalitatea in intregime a art. 28, cu referire la art. 9 din OUG nr.1/1999 privind starea de urgenta si starea de alerta. Primul text, adica art. 28, stabileste ca orice incalcare a art. 9 inseamna contraventie, care se sanctioneaza cu amenda de la 2000 la 20000 de lei, precum si cu o serie de sanctiuni complementare, cum ar fi confiscarea unor bunuri. Al doilea text, adica art. 9, stabileste ca toata lumea, inclusiv populatia, este obligata sa respecte toate masurile, restrictiile si interdictiile stabilite in decrete si in ordonantele militare.
CCR a constatat ca aceste doua texte sunt in intregime neconstitutionale pentru ca nu descriu explicit fapta contraventionala si lasa posibilitatea interpretarii abuzive a agentului constatator asupra existentei faptei si asupra vinovatiei autorului. Ca aceste interpretari abuzive au fost un obicei, si nu o exceptie, rezulta din numarul urias de persoane sanctionate, care ajunsese ieri la peste 320 de mii.
[nota intermediara: guvernul ar fi putut reglementa aceste fapte si sanctiuni direct in cele doua articole din ordonanta, dar a preferat sa trimita la ordonante militare pentru ca, pe de o parte, incepuse sa ii placa militaria, iar pe de alta parte, ordonantele militare pot fi modificate din ora in ora, cu consecinta ca, intru-un fel sau altul, cetateanul, permanent suspectat, tot va fi gasit cumva vinovat de ceva; in plus, guvernul a vrut sa faca bani din amenzi, si nu sa previna prin intimidare incalcarea regulilor pandemiei; ideea ca aceste sanctiuni ar fi prevenit cresterea numarului de decese este si o prostie sinistra, si o jignire la adresa poporului roman care, in opinia guwernerului, nu asculta decat de bici; tot prosteasca este si ideea ca in lipsa acestor sanctiuni, autoritatile nu mai au instrumente de lupta contra raspandirii virusului – suntem peste 16 milioane de oameni care stam in casa si respectam regulile pandemice in mod voluntar, si nu pentru ca am putea fi amendati de militie]
2). Decizia CCR are efecte imediate, independente de publicarea motivarii in Monitorul oficial.
Declararea neconstitutionalitatii actului normativ care santioneaza o fapta contraventionala echivaleaza cu de-contraventionalizarea faptei.
Ca sa fie mai usor de inteles termenul : de-contraventionalizarea este similara cu dezincriminarea unei fapte penale.
De altfel, atat CtEDO (cauza Anghel contra Romaniei, 2007), cat si Constitutia, asimileaza raspunderea contraventionala cu raspunderea penala, intrucat sunt de a acelasi tip si au acelasi scop – au caracter punitiv, fiind menite a preveni prin intimidare savarsirea de alte fapte ilicite.
Or, asa cum dezincriminarea inlatura caracterul penal al faptei, tota asa, de-contraventionalizarea inlatura caracterul contraventional al faptei.
Reamintesc dispozitiile art. 15 alin.2 din Constitutie, din care rezulta ca legile dispun numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile. Asadar, o lege (sau orice alt act normativ) care a fost declarata neconstitutionala, dezincriminand sau de-contraventionalizand o serie de fapte, pentru ca este mai favorabila faptuitorilor, are efect retroactiv, inlaturand raspunderea penala sau contravnetionala.
3). Mai precizez, in plus, ca toti cei care au fost amendati si se considera abuzati, pot formula plangere contraventionala, chiar daca au platit amenda (de frica altor sanctiuni) si chiar daca au trecut 15 zile de la emiterea procesului-verbal de amenda. Conform “legilor pandemiei”, toate termenele de acest gen au fost inghetate pana la expirarea starii de urgenta. Termenul de 15 zile pentru depunerea plangerii curge de la data de 14 mai.
Cateva note de final :
(i) pentru a nu covarsi instantele, pentru a nu pune oamenii pe drumuri, pentru a nu mari inutil costurile legale ale unui numar atat de mare de potentiale procese, ar trebui ca toate amenzile aplicate in perioada panedemiei, pe motiv de incalcare a ordonantelor militare, sa fie anulate prin lege;
(ii) cei care au respectat regulile din ordonantele militare au facut-o pentru a se proteja si pentru a-i proteja pe ceilalti (cel putin asa suna naratiunea oficiala), si nu pentru ca s-au temut de sanctiuni; legea se respecta, in primul rand, de buna voie, din motive etice si de auto-protectie, si nu pentru ca ne temem de sanctiuni; doar delincventii si recalcitrantii trebuie calmati cu sanctiuni; este adevarat ca decizia CCR ar putea duce la procese in care sa fie scapati de raspundere si delincventii si recalcitrantii, dar aceasta consecinta ar fi in totalitate “rodul” prostiei, auto-suficientei si iresponsabilitatii celor care au conceput aceste sanctiuni; oricum, cati alti infractori cu gulere albe nu au scapat tocmai “multumita” starii de urgenta si ordonantelor militare? daca nu va dati seama la ce ma refer, luati aceste trei domenii careu au prosperat in pandemie: coruptie, taiere ilegala de paduri, import de deseuri si reziduuri industriale toxice, cauzatoare de biohazard sau chiar radioactive;
(iii) asa cum fac si eu si toti cei pe care ii cunosc, respectati legea si autoritatile, nu va puneti in situatie neregulata, nu va bazati pe aceasta decizie a CCR incalcand ostentativ legea, pentru ca puteti fi sanctionati in baza altor acte normative si, in plus, pana la anularea procesului-verbal de contraventie dureaza ani; fiti voi responsabili, daca autoritatile nu stiu cum si nu vor;
(iv) Decizia de ieri a CCR a constatat si ca, emitand decretele privitoare la starea de urgenta, presedintele a incalcat Constitutia, intrucat a reglementat prin decret ceea ce nu poate reglementa decat Parlamentul adica restrangerea temporara a exercitiului unor drepturi; a facut asta bazandu-se si pe non-combatul parlamentului; cu toate ca s-a cerut demisia lui Dorneanu si chiar desfiintarea CCR (singurul garant al Constitutiei care ne-a mai ramas), nimeni nu a cerut demisia presedintelui.” a scris Piperea pe pagina sa de Facebook.