Apel pentru renașterea satului românesc la Conferința Internațională ”Satul Românesc  – centru de credință, continuitate și rezistență în Transilvania”  de la Negrești-Oaș: ”Suntem datori să apărăm această zestre”

Conferința internațională ”Satul Românesc  – centru de credință, continuitate și rezistență în Transilvania”, care a avut loc vineri, 9 august 2019, la Negrești-Oaș, a fost un prilej pentru organizatori și invitați de a căuta răspunsuri și soluții pentru renașterea satului românesc.

Din prezidiu au făcut parte primarul Aurelia Fedorca, deputatul Ioana Bran, pr. Cristian Ștefan – consilier la Episcopia Maramureșului și Sătmarului, drd. Claudiu Degeratu – specialist în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, dr. Virgil Ștefan Nițulescu – managerul Muzeului Țăranului Român București  și principalii organizatori, managerul Muzeului Țării Oașului, Anca Natalia Rusu, directorului Casei de Cultură, Anca Volsik, protopopul de Oaș Marcel Malanca și Natalia Lazăr, președintele Asociației Culturale Mara Oaș. Printre invitații din sală s-au numărat cercetători, istorici, etnologi, preoți, oameni de cultură, personalități marcante ale culturii locale și naționale, profesori și preoți, directori de instituții.

Evenimentul a început cu un Te Deum în Paraclisul Protopopiatului, după care a avut loc deschiderea oficială.

Discuțiile în cadrul Conferinței au pornit de la un citat celebru din marele scriitor român Lucian Blaga, ”Veșnicia s-a născut la sat”, invocat de Anca Natalia Rusu, managerul Muzeului Țării Oașului.

În discursul său, primarul Aurelia Fedorca a vorbit despre satul românesc ca despre o zestre pe care am primit-o de la înaintașii noștri.

”Satul românesc este zestrea pe care am primit-o de la strămoșii noștri și suntem datori fiecare dintre noi, dascăli, preoți, aleși locali, oameni de cultură, să o apărăm”, a declarat primarul Aurelia Fedorca,  care le-a mulțumit tuturor celor prezenți pentru contribuția pe care și-o aduc la renașterea satului românesc prin rememorarea elementelor esențiale care îl fac veșnic. De asemenea, edilul Negreștiului a anunțat că toate lucrările susținute în cadrul  Conferinței vor fi cuprinse într-o carte.

În același spirit, invitații din prezidiu au vorbit despre valorificarea moştenirii istorice, culturale şi spirituale caracteristice satului românesc autentic, despre rolul preoților, al învățătorilor și al primarilor gospodari la dăinuirea satului.

Având în vedere că jumătate din populația României trăiește încă la sat, concluzia specialiștilor prezenți a fost că satul nu a murit, dar trebuie ajutat să renască.

În finalul deschiderii, managerul Anca Natalia Rusu și primarul Aurelia Fedorca au acordat plachete invitaților și tuturor celor care au susținut lucrări în plen.

Partea a doua a evenimentului a început la ora 11.00 și a fost structurată pe două paneluri, în cadrul cărora au fost prezentate 25 de lucrări de către cercetătorii, istoricii, etnologii, preoții și oamenii de cultură prezenți, cu o tematică variată, o incursiune în lumea satul românesc, de la satul tradițional la provocările lumii moderne.

Simpozionul a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Negrești-Oaș, prin Muzeul Țării Oașului, sub patronajul Academiei Române și a Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, și în parteneriat cu Protopopiatul Ortodox Român Oaș, Asociația Mara Oaș, Casa Orășenească de Cultură și Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Negrești-Oaș.

Care au fost lucrările susținute la simpozion?

Panel 1 – sala de conferințe Regina Maria, orele 11:30 – 15:00

Moderatori: Iuliu Crăcană, Marcel Malanca

        – cons. dr. Cristian Ștefan, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului, Școlile „popolare” și medii, îndrumate de Biserică, din secolul al XIX-lea – centre de continuitate și rezistență românească în Transilvania

• univ. dr. Nicolae Iuga, Institutul de Filosofie și Psihologie Constantin Rădulescu-Motru al Academiei României, Despre blazonul lui Bogdan Vodă
• Viorel Ciubotă, istoric, Vizita familiei regale a României la Carei (25 mai 1919)
• Florin Șandru, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, Elementul etnic românesc în satele din Basarabia și la Răsărit de Nistru în secolele XIV – XX
• Protopop dr. Florin Stan, Protopopiatul Ortodox Român Lăpuș, Aspecte ale vieții creștine rurale cu impact asupra activității misionar-pastorale urbane
• Iuliu Crăcană, CNSAS, Considerații asupra rezistenței anticomuniste rurale în Transilvania 
  • Ion Botoș, Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia Dacia, Deportarea românilor din Apșa de Jos, 4 august 1947
  • Ilie Gherheș, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, Centrul Universitar Nord Baia Mare, Identitatea românescă s-a născut la sat
  • Gheorghe Todinca, Muzeul Maramureșului, Satele Maramureșului în timpul Marii Uniri.1918-1919
  • Cristian Mareș, redactor-șef al revistei de istorie militară Tactica și Strategia, Găvrilă Mihali Ștrifundă, primarul precursor al rezistenței anticomuniste din
    Maramureșul Istoric
  • Marta Cordea, Biblioteca Județeană Satu Mare, Deputații români în Dieta de la Pesta și publicația „Amicul poporului”
  • Viorel Câmpean, Biblioteca Județeană Satu Mare, Dascăli merituoși în Sătmarul epocii moderne
  • Mihaela Cristina Gherheș, Școala Gimnazială Lucian Blaga Baia Mare, Învățătorul Nicolae Dinu (5 iunie 1906 – 22 septembrie 1941) – un exemplu de devoțiune patriotică
  • Protopop drd. Marcel Malanca, Protopopiatul Ortodox Român Oaș, Satul, reper esențial al devenirii umane

   

   Panel 2 – sala catehetică „Sf. Stelian”, orele 11:30 – 14:30

  Moderatori: Claudiu Dan Degeratu, Natalia Lazăr

  • univ. dr. Ion Cuceu, Maria Cuceu, Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române, Cluj-Napoca, Arhiva de Folclor a Academiei Române la începutul perioadei comuniste
  • univ. dr. Delia Suiogan, prodecan Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, UTCN, Satul maramureșean și dinamica culturală a globalizării
  • conf. univ. dr. Adrian Paul, prodecan Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Tradiție și spiritualitate în satul românesc: de la satul tradițional la provocările lumii moderne
  • Emanoil Brihuneț, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Chișinău, Satul basarabean, aspecte arhitecturale și istorice
  • Mara Lobonț Pușcaș, Muzeul Județean Satu Mare, Tiparele mentalitare ale construcției. Obiceiuri de construcție
  • univ. dr. Tiberiu Alexa, Muzeul Județean de Artă Centrul Artistic Baia Mare, Tematica rurală în pictura din centrul artistic Baia Mare (CABM). Considerații preliminare 
  • dr. Emanuil Rus, Mănăstirea Bixad, Figuri emblematice ale satului românesc: preotul și învățătorul
  • Aurel Pop, Societatea Istoricilor și Scriitorilor din Sătmar, Creația populară, izvor nesecat al culturii
  • dr. Cristian Boloș, Catedrala Adormirea Maicii Domnului Satu Mare, Sărbătoarea – motorul permanent al dăinuirii satului românesc
  • Claudiu Dan Degeratu, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, Satul românesc în comunism. De la rezistența culturală la „rezistența prin cultură”
  • univ. dr. Natalia Lazar, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, UTCN, Aspecte privind direcțiile de cercetare a satului românesc în perioada interbelică