Manifestările dedicate zilei de 29 Iulie – “Ziua Imnului Național” se vor desfășura după    următorul program:

1. orele 10⁰⁰ Municipiul Satu Mare – pe platoul din Piața 25 Octombrie

• primirea prefectului;
• intonarea imnului de stat;
• binecuvântare și rugăciune pentru poporul român rostite de preotul militar;
• alocuțiune privind versurile Imnului Național al României, scurt istoric și semnificații;

1. orele 11⁰⁰  Municipiul Satu Mare – la Cercul Militar Satu Mare, str. Petőfi Sándor, nr. 11 va avea loc un eveniment cultural care va prilejui prezentarea a două cărţi apărute în contextul Centenarului şi expoziția de pictură “Semnele credinței” coordonată de Cristina Gloria Oprișa.

Dublul eveniment editorial este organizat de Instituția Prefectului – Judeţul Satu Mare în colaborare cu Biblioteca Județeană Satu Mare, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud și Asociația Civică „Tempora” Satu Mare. Acesta  se derulează pentru a marca Ziua Imnului Național al României și va aduce în atenția publicului sătmărean două cărți recent apărute în peisajul editorial românesc: „România, plai nemuritor. Unire și Credință”, semnată de Maria Someșan, și „Emil Rebreanu, eroul de la Ghimeș-Făget”, volum semnat de Ioan Lăpușneanu.

Scurtă istorie a Imnului Național al României

Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. A fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență (1877 – 1878), Primul și Al Doilea Război Mondial. Mai ales în timpul crizei de după lovitura de stat de la 23 august 1944, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio.

În ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei reînvățând cu această ocazie versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul Revoluției române din 1989, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților și înlocuind vechiul imn „Trei culori”.

Timp de câțiva ani „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul național al Republicii Moldova, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

Poezia care  a devenit mai apoi melodia reprezentativă „Deșteaptă-te, române!”  era intitulată Răsunet (în manuscris Unu răsunetu) și a fost publicată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al revistei „Foaie pentru minte, inimă și literatură” avându-l ca autor pe Andrei Mureșanu.

Cu privire la autorul real al partiturii muzicale sunt mai multe ipoteze, cea mai probabilă dintre ele îl consideră ca autor tot pe Andrei Mureșanu.