Drumurile comerțului european preistoric, treceau prin ținuturile Sătmarului de mai apoi (Foto)

Analizele metalice recente realizate printr-un program de cercetare al Uniunii Europene au dezvăluit că pe parcursul mileniului II a. Chr, între Marea Baltică și Balcani, există un culoar transcontinental de circulație a metalului, pe direcție nord-sud. Acest drum trecea și prin ținuturile Sătmărene.

„Inima acestei civilizații a fost reprezentată de civilizația tell-lor, termen ce în limba arabă desemnează movile. Aceste așezări, cu partea centrală fortificată (acropola), reprezintă locuiri intense și îndelungate, locuiri care în timp au creat adevărate movile cu înălțimi de 2-3 m. Movilele ies bine în evidență în teren și pentru că sunt înconjurate de șanțuri fortificate, adânci de 2-4 m și cu deschiderea de 10-30 m”, spune directorul Muzeului Judetean Satu Mare, arheologul dr. Liviu Marta.
De asemenea, in zona Sătmarului și Bihorului se evidențiază faptul că așezările fortificate sunt construite în zone strategice, precum: Potău (intersecția rutei de pe Someș cu drumul ce leagă Câmpia Someșană de Depresiunile Baia Mare și Maramureș), Carei, Tiream, Dindești, Andrid, Pir, Sălacea, Otomani (pe vaduri de trecere peste Valea Ierului). În Sălaj sunt aplasate pe în puncte esențiale de pe valea Crasnei și a Someșului, la Derșida, Șimleul Silvaniei și Jibou.

Potrivit teoriei arheologilor, elitele acelor asezari au coordonat schimbul de marfuri si resurse, pe rutele comerciale care treceau prin zona.

„Apar descoperiri care susțin că aceste elite au coordonat schimbul de mărfuri și resurse, pe rutele comerciale regionale, ce reprezintă segmente ale drumurilor transcontinentale. Aceste segmente de drumuri reprezintă rute îndelung bătătorite de circulația unor mărfuri voluminoase, mărfuri de strictă necesitate ce lipseau în unele regiuni. Transportul cu mijloace tehnice precare a unor mărfuri grele cum este sarea sau minereurile semifabricate solicita angrenarea unei mase umane majore”, spune Marta.
De avantajele circulației resurselor au beneficiat nu numai elitele, iar foloasele aduse de comerț au coborât până la nivelul de jos a societății. Procurarea unor resurse cum e sarea și metalul erau necesare în viața cotidiană a oricărui om. Există însă descoperiri care arată că avantajele pe care le aducea o viață socială organizată erau mult mai profunde.

„Capacitatea mare a gropilor de stocat cereale arată că în interiorul fortificațiilor erau adunate resurse de supraviețuire. În condițiile unor ani normali, rezervoarele de hrană sunt indicatori ce sugerează mai degrabă o viață înbelșugată, aspect ce este confirmat de frecventa descoperire de veselă festivă utilizată la grandioase sărbători colective. Este evident că liderii locali angrenau populația în ample proiecte sociale nu doar prin elemente de constrângere. Construcția de fortificații sau participarea la acțiuni militare și la caravane comerciale aducea avantaje pentru o masă largă a comunităților, fapt ce a asigurat succesul civilizațiilor preistorice din spațiul carpatic”, scrie Liviu Marta in cadrul unei lucrari stiintifice.

Scrie un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.