Doar Bucureștiul și alte nouă județe din țară depășesc pragul de 50% – independență financiară, față de banii care sunt transmiși de la centru prin alocări bugetare. 

Administraţiile locale din Capitală au gradul cel mai mare de independenţă financiară, 80% reprezintă veniturile proprii, iar primăria generală înregistra un procent de 97%. Într-un clasament oficial, urmează Ilfov, cu o pondere a veniturilor proprii în veniturile totale de 72%, Braşov – 61%, Cluj – 60%, Sibiu, Timiş şi Constanţa – 57%, Arad – 53%, Prahova şi Mureş – 50%. Practic, vorbim de judeţele dezvoltate din punct de vedere economic.

Urmează un grup de 11 judeţe cu o pondere a veniturilor proprii în veniturile totale cuprinsă între 40 şi 46%, apoi grosul judeţelor care nu au cum să se descurce cu veniturile proprii: Satu Mare, Gorj, Dâmboviţa, Harghita, Călăraşi, Buzău, Bistriţa Năsăud, Maramureş, dar şi Caraş-Severin cu un procent de 35%. Pe ultimele locuri, Vaslui – 25%, Mehedinţi şi Teleorman – 29%, Neamţ, Olt – 31%, Giurgiu, Botoşani – 325 şi Vrancea – 33%, se arată în studiu.

Conform analizei, primăriile de comune din România au un grad de independență financiară mai mare decât al consiliilor județene, acestea fiind de 36% (7,02 din 19,5 miliarde de lei). Primăriile de orașe și municipii au avut anul trecut o pondere a veniturilor proprii în totalul veniturilor de 62%, acestea fiind cele mai independente financiar administrații locale.

Anul trecut, administraţiile locale (consilii judeţene şi primării) au avut cheltuieli în valoare de 61,13 miliarde de lei, în timp ce veniturile acestora s-au cifrat la 62,78 miliarde de lei. Din totalul veniturilor, 30,58 de miliarde de lei (49%) reprezintă venituri proprii. Două treimi din ele reprezintă cotele defalcate din impozitul pe venit şi sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.

Sursa: www.turnulsfatului.ro