Pe 5 iunie 1871 s-a născut, la Botoşani, Nicolae Iorga, istoric şi om politic. Iorga a fost prim-ministru al României în perioada aprilie 1931 – iunie 1932. 

Puțină lume știe că Nicolae Iorga a trecut şi prin ţinuturile Sătmarului. Întors dintr-o călătorie făcută cu trenul în străinătate, acesta a intrat în ţară pe la gara Halmeu, după care şi-a continuat drumul de-a lungul graniţei cu Ungaria, până la Oradea, iar de acolo spre Bucureşti.

Câteva dintre impresiile lăsate de aceste ţinuturi au fost consemnate şi în ziarul „Satu-Mare” din 8 iulie 1923. Iorga descrie peisajul văzut din goana trenului, spunând că „De la Halmeu, staţie improvisată, drumul duce, supt depărtaţii munţi cu formele rotunjite, peste admirabile pajişti şi arături adânci în margenea codrului vechiu de care nu s’a atins încă securea”.

De asemenea, Iorga vorbește și despre locuitorii acestor ţinuturi:

„Trenul face nesfârşit de lungi opriri la staţii al căror nume, românesc sau românizat, nu spune nimic: Sanislău, Valea-lui-Mihaiu, Secuieni.

Portul românesc, degenerat aici la hotar, stă lângă mantăile de haiduci din pustă ale Maghiarilor. Ceia ce se păstrează încă, singurul lucru caracteristic, e casa iobagului. Vom şti s’o ridicăm? De la aceasta atârnă tot viitorul nostru în aceste părţi. Şi oamenii, solizi, deştepţi, veseli, sunt vrednici de toate îngrijirile”.

Debutează la 14 ani, în ziarul Românul al unchiului său Manole Arghiropol (1885). Şcoala primară şi gimnaziul sunt urmate la Botoşani, apoi “Liceul Naţional” din Iaşi, unde îşi dă şi bacalaureatul (1888).

Facultatea (secţia istorico-literară) o termină într-un singur an (1889), la Iaşi, “magna cum laude”. Urmează cursuri de specializare la universităţile din Paris, Berlin şi Leipzig. În 1892 termină ”Ecole practique des hautes Etudes” şi îşi ia doctoratul la Leipzig (1893).

În dimineaţa zilei de 27 noiembrie 1940 este asasinat de o “echipă a morţii” legionară, lângă comuna Strejnic.

Din opera sa istorică amintim: „Studii şi documente cu privire la istoria românilor” (în 25 de volume) şi „Istoria Imperiului Otoman” (5 volume). Iorga a scris poezii şi drame istorice („Învierea lui Ştefan cel Mare”, „Tudor Vladimirescu”, „Doamna lui Eremia”, etc.), volume memorialistice („Oameni cari au fost”, „O viaţă de om, aşa cum a fost”).

Şi dacă e să facem un total al scrierilor şi lucrărilor publicate de marele savant, trebuie spus că Nicolae Iorga este autorul a 1.003 volume, 12.755 de articole şi 4.963 de recenzii.