Săpăturile arheologice din incinta Cetății Sătmarului, descoperită cu aproximativ o lună în urmă se vor finaliza în circa două săptămâni, au declarat arheologii sătmăreni pentru Digi24.

Ulterior, în acel perimetru va fi construit un centru spiritual pentru Episcopia Romano-Catolică din Satu Mare. Terenul se află în spațiul unde în trecut a funcționat Teatrul de Vară.

Până în prezent, arheologii au făcut cercetări pe o suprafață de aproximativ 1.000 de metri pătrați și au scos la iveală peste 200 de țăruși de lemn de esență tare dar și vase de ceramică.

„Descoperirea este extrem de importantă pentru că nu au existat până acum date despre cetate. Ne bucurăm că acestea pot fi studiate pentru prima dată în cadrul unei săpături arheologice sistematice”, a declarat pentru Digi24, dr. Liviu Marta, managerul Muzeului Județean Satu Mare.

Cetatea Sătmarului a funcționat între 1560 și aproximativ 1720.

Prima cetate, ridicată din pământ, la începutul mileniului II (prin 1006-1010) a fost distrusă în timpul invaziei mongole din anul 1241. După retragerea invadatorilor, în locul cetăţii de pământ a fost ridicată o fortăreaţă de piatră.

După ce familia Bathory a modificat albia Someşului, cetatea se afla pe o insulă, legată de maluri prin trei poduri. În anul 1562, cetatea a fost asediată de o oaste otomană, condusă de Ibrahim, paşa din Buda, şi de Maleoci, paşa din Timişoara.

Fortificaţia a fost incendiată de oaastea transilvană după un asediu austriac, din cadrul războiului dintre Habsburgi şi principele Transilvaniei. Fortificaţia a fost refăcută din ordinul marelui general austriac Lazarus von Schwendi, după planurile arhitectului italian Ottavio Baldigara.

Fortăreaţa din Satu Mare a continuat să fie un punct cheie şi în timpul Războiului Curuţilor, dintre Francisc Rakoczi al II-lea şi Casa de Austria. Francisc Rakoczi al II-lea a poruncit, în anul 1705, ca zidurile cetății să fie distruse, pentru a nu fi recucerită de austrieci.