Banca Naţională a inclus pentru prima dată în studiul său asupra investiţiilor străine datele defalcate pe judeţe în ceea ce priveşte soldul de investiţii directe la 31 decembrie 2016, iar discrepanţele sunt destul de mari.

În judeţul Gorj se înregistrau la sfârşitul anului 2016 investiţii străine directe de doar 7 mil. euro, iar în cel mai atractiv judeţ din punctul de vedere al investitorilor străini, Timiş, stocul de investiţii străine era de 3,5 miliarde de euro, adică de 500 de ori mai mare, arată a treia ediţie a studiului „Capitalul privat românesc”, realizat de Ziarul Financiar împreună cu Patronatul Investitorilor Autohtoni, PIAROM.

În ceea ce privește județul Satu Mare, valoarea investițiilor străine la 31 decembrie 2016 a fost de 387 de mil. de lei. În Maramureș aceasta se ridică la 440 de mil. de euro, în Sălaj 471 de mil., iar în Bihor 645 de mil. de euro.

Aşa cum s-a arătat şi în ediţia anterioară a studiului „Capitalul privat românesc”, valoarea adăugată brută este, paradoxal, în unele judeţe unde domină capitalul privat românesc, mai mare decât în judeţe dominate de capitalul privat străin.

Spre exemplu, judeţul Bacău, cu o cifră de afaceri totală de circa 19 mld. lei în 2016, are o valoare adăugată de circa 15 mld. lei, egală cu judeţele Arad şi Sibiu, unde însă cifra de afaceri totală a companiilor este la circa 30 mld. lei.

Valoarea adăugată se obţine prin scăderea consumului intermediar din producţia totală, iar faptul că în anumite judeţe precum Argeş, Arad, Sibiu sau Satu Mare este la o pondere de 40-50%, faţă de o medie pe total economie de 62%, arată că în judeţele unde ponderea cu capital străin este mai mare, nivelul consumului intermediar este mai ridicat.

Aceasta este capcana creşterii prin investiţii străine directe care lasă prea puţină valoare adăugată.