Monedă bizantină, descoperită la Dindești (Foto)

O monedă, un solidus bizantin, descoperit recent la Dindești, vine cu noi informații aupra unor vremuri demult apuse. Ne aflăm în preajma anului 600 d.Hr., când Bizanțul le plătea avarilor tribut de 200.000 de solidus de aur, ca răscumpărare a păcii.

„Descoperirea recentă a unei monede de aur într-o săpătură arheologică din localitatea Dindești (în noiembrie 2017), oferă ocazia de a prezenta, din nou, obiecte speciale din colecția muzeului sătmărean. Un astfel de obiect este un solidus bizantin datat în preajma anului 600, monedă ce a fost descoperită pe terasa Ierului, într-un loc utilizat pentru amenajarea unor cuptoare de forjat, pe parcursul mai multor epoci istorice”, spune arheologul sătmărean dr. Liviu Marta.

Specialiștii Liviu Marta și Romát Sándor fac și o scurtă descriere a perioadei de referință, una extrem de importantă pentru Balcani și această regiune a Europei din perspectiva conturării ulterioare a istoriei acestor pământuri.

„Totuși moneda de la Dindești oferă câteva informații certe, și, în același timp, relevă indicii asupra coordonatelor în care s-a desfășurat istoria regiunii, într-o perioadă opacă din perspectiva surselor … Spre exemplu, perioada în care a fost bătută moneda este perioada în care cade frontiera dunăreană (anul 602), slavii stabilindu-se definitiv pe spații vaste din Peninsula Balcanică. Printre popoarele care atacau, cei mai periculoși erau avarii, popor de călăreți care în acele vremuri erau stabiliți pe teritorii vaste din Panonia și pe principalele văi din Transilvania. Sub semnul acestor invazii, criza în care s-a afundat Imperiul Bizantin la începutul sec. VII a fost atât de mare încât s-a umblat nu doar la calitatea monedelor ci și la greutate, criteriu măsurabil și nediscutabil. În acest context se poate aprecia că moneda de la Dindești a plecat din Bizanț spre Valea Ierului ca plată de răscumpărare a păcii, știut fiind că în acea perioadă bizantinii au plătit avarilor tributuri de până la 200.000 de monede solidus din aur. Prin aceste plăți puterea avarilor s-a întărit, însă Imperiul Bizantin a ajuns în pragul colapsului. Peste trei decenii avarii au ajuns să asedieze Constantinopolul, orașul, scăpând prin miracole și prin neîncredere semănată între forțele din coaliția ce îl asedia.

Dincolo de aceste elemente actuale și superficiale, istoricii apreciază că avarii, chiar dacă au fost spulberați din istorie, au pus o amprentă definitivă asupra regiunii în care au trait pe parcursul ultimelor două secole. Avarii au avut un rol esențial în faptul că în Europa central-orientală a rămas o insulă ce cuprinde regiunea dintre râul Nistru și Munții Alpi, regiune în care nu sunt vorbite limbi slave în prezent”, se arată într-un material semnat de Liviu Marta și Romát Sándor.

Scrie un comentariu