Oamenii de la țară au fost întotdeauna atenți la semnele „umbletului vremii”, previziuni care putea să le aducă belșug, sau să le nimicească recolta.
„Generații întregi, veacuri de-a rândul, au observat tot ce le înconjură, ca apoi din schimbări, adeseori cu totul neînsemnate, să-și fixeze anumite semne, de multe ori uimitor de precise, care să-i prevestească vremea. Începând de la dobitoacele de casă, tovarășii lui de lucru, până la dobitoacele din creierii munților, și de la uneltele lui de lucru până la stelele cerului, toate i-au legat atenția, ca apoi la rândul lor, toate să-i fie câte-un îndreptar, câte-un sfetnic”, scrie în 1923, Traian German, în articolul „Meteorologie populară” publicat în „Comoara satelor”.
În studiul său „Credinți și superstiții ale poporului român” (Viena, 1915), etnograful Artur Gorovei a prezentat câteva dintre semnele culese de pe la țară, care prevestesc starea vremii.
Iată câteva dintre acestea:
Semne de vreme bună
Va fi vreme bună:
– dacă după ploaie norii se lasă în jos, de parcă ating dealurile;
– când asfințește soarele în senin;
– când cade rouă groasă deși soarele nu a asfințit încă de tot;
– când apele curgătoare huiesc plăcut și lin;
– dacă după vreme rea cade ceață;
– când apare curcubeul după ploaie;
– dacă faci foc în sobă și fumul se ridică drept în sus;
– când cântă greierii sau când ies mulți lilieci noaptea;
– dacă își spală mâța fața și se uită prin fereastră; deasemenea când se suie mâța pe fereastră și șade acolo mult;
– dacă umblă găinile atunci când plouă sau când cântă cocoșul la culcare;
– când câinele se culcă pe omăt;
– când stau cocostârcii pe șes;
– când zburdă mieii;
– când sar peștii după musculițe;
– când vrăbiile se scaldă în colb;
– dacă trec toate bucatele puse pe masă;
– dacă visezi foc.
Semne de schimbare a vremii:
– când se scoală pisica de pe pat și se trântește în mijlocul casei îi a moloșag;
– când e ger și câinele se tăvălește, e semn că vremea se va muia;
– când încep slănininle din pod a lăcrăma, e semn că vremea are să se moaie și are să ningă sau are să ploaie;
– când zboară ciorile în cârduri, ba în sus, ba în jos, ba se învârtesc, se crede că se va schimba vremea;
– când zboară vulturii lin vremea se va îndrepta;
– când arde funinginea pe horn, se schimbă vremea;
– când cântă cocoșii într-una se schimbă vremea; când o face înainte de miezul nopții are să fie moloșag;
– dacă porcul duce paie în gură spre coteț, vremea se va îmbunătății;
– când se văd trei sori pe cer, are să fie vreme rea.
Vremea se va strica:
– când sfârșitul soarelui se face în nori;
– când e ceață mare pe păduri;
– când huiește hornul;
– dacă asudă ferestrele;
– când țârâiesc vrăbiile sau când vin vrăbiile și se ciocnesc de fereastră;
– când trec ciorile în stoluri mari;
– când zburdă vitele;
– dacă sare mâța prin casă;
– când se scaldă rațele pe uscat;
– când muștele pișcă rău;
– când te mănâncă urechile;
– dacă îl mănâncă pe cineva spatele;
– când se arde fundul ceaunului;
– dacă porți căciula, cojocul sau cămașa întoarse pe dos.
Sunt semne că va ploua când:
– soarele arde tare sau este îngrădit (gulerat);
– la asfințit soarele se uită înapoi;
– când luna e cu coarnele în jos;
– când fulgeră spre apus;
– dacă faci foc în sobă și fumul se împrăștie sau intră în casă;
– broaștele sau buratecii orăcăiesc;
– pisica toarce, se linge sau își ascute unghiile;
– se strâng multe ciori la un loc și croncănesc;
– vrăbiile cântă toamna;
– albinele joacă în aer;
– rațele și gâștele bat cu aripile în pământ, sau când se scaldă în apă bătând din aripi;
– cântă cucul seara;
– se bat doi berbeci cap în cap;
– umblă furnicile pe drum sau își fac mușuroaie mici lângă drum;
– te manâncă urechile;
– îți asudă palmele;
– te mănâncă călcâiele;
– sudă ferestrele
– se umezește sarea sau se varsă solnița de sare;
– oalele dau în foc sau se arde zgura de pe fundul ceaunului;
– îți sfârâie luleaua;
– visezi pește.