Azi, 31 ianuarie, se împlinesc 599 de ani (31 ianuarie 1418) de la moartea lui Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești. Rămăşiţele sale pământeşti odihnesc în biserica mare de la Cozia, cea mai de seamă ctitorie a domnitorului.

Domnitorul Țării Românești, Mircea cel Bătrân a murit la 31 ianuarie 1418 şi a fost îngropat la mănăstirea Cozia, după o domnie de 32 de ani. Trupul neînsuflețit al acestuia a fost înmormîntat în ziua de 4 februarie 1418. Din nefericire, locul de veci al marelui domnitor a fost profanat de mai multe ori.

Astfel, în 1821, după uciderea lui Tudor Vladimirescu şi înfrângerea eteriştilor de către turci, Alexandru Ipsilanti, s-a refugiat la Cozia. Turcii au dat foc mănăstirii, au dezgropat mormintele lui Mircea cel Bătrân, crezând că vor găsi în ele comori ascunse și au profanat bisericile şi picturile.

La începutul secolului XX, prefectul de atunci al judeţului Vâlcea a anunțat Ministerul Cultelor că, superiorul mănăstirii Cozia, a părăsit lăcașul de cult, refugiindu-se încă înainte de ocupaţia germană, iar mănăstirea a rămas în părăsire şi expusă stricăciunilor.

Într-un proces verbal din 23 decembrie 1918, procurorul Tribunalului Vâlcea spune: „Din zvon public fiind informaţi că trupele austro-germane în retragere au devastat mănăstirea Cozia, ne-am transportat în localitate unde … am constatat că piatra comemorativă de pe mormântul domnitorului lui Mircea cel Mare a fost mişcată din loc şi spartă”, iar biserica folosită ca adăpost pentru cai.

O nouă piatră pentru mormântul domnitorului a fost făcut în 1936, având un conţinut mult mai bogat decît cel care există azi pe piatra mormântului. Inscripţia era: „Aici odihneşte binecinstitorul şi de Hristos iubitorul Mircea, (… urmează titulatura cunoscută) ctitor acestui sfânt locaş. A trecut la cele veşnice la 31 ianuarie 1418”. În 1938, piatra a fost schimbată, folosindu-se probabil la construcţia scărilor dinspre miazăzi, care urcă la stăreţie. La 15 mai 1938, din iniţiativa Comisiei Monumentelor Istorice, pe mormântul marelui voievod Mircea s-a aşezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria.

Pe această piatră se află următoarea inscripţie: „Aici odihnesc rămăşiţele lui Mircea, Domnul Ţării Româneşti, adormit în anul 1418”.

Mircea cel Bătrân (1355 – 31 ianuarie 1418) a fost domnul Țării Românești între 23 septembrie 1386 și noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 – 31 ianuarie1418. A fost fiul lui Radu I și fratele lui Dan I, căruia i-a urmat la tron.

În timpul lui Mircea cel Bătrân, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa.

Domnitorul Țării Românești a intrat în conflict cu Imperiul Otoman. În anul 1395, Baiazid I a trecut Dunărea în fruntea unei forțe însemnate. În ziua de 17 mai 1395, armata Țării Românești înfrânge avangarda otomană într-un loc mlăștinos și împădurit, numit Rovine. Bătălia nu este decisivă, căci Mircea cel Bătrân, după o luptă dată lângă Argeș, pierde tronul și se retrage în Transilvania.

În Țara Românească, turcii îl așază în scaun pe un anume Vlad, care va fi înlăturat de către Mircea abia în 1397, cu ajutor militar din partea lui Sigismund de Luxemburg.

În 1396 Mircea participă la cruciada anti-otomană inițiată de o parte a capetelor încoronate și o parte a nobilimii occidentale. Oastea valahă, formată din cavalerie ușoară, nefiind invitată să ia parte la șarja cavaleriei grele, se retrage fără a intra în luptă.

În 1397, pe râul Ialomița, precum și în anul 1400, Mircea cel Bătrân zdrobește categoric două incursiuni otomane ce se întorceau peste Dunăre din expediții de jaf în Transilvania.

În 1404 Mircea cel Bătrân a reușit să se impună din nou drept conducător peste Dobrogea. Mai mult, el a luat parte la lupta pentru tronul imperiului otoman și l-a ajutat pe Musa Celebi să devină sultan (pentru o perioadă scurtă), după moartea căruia a sprijinit și alți pretendenți.

În cele din urmă, sultanul Mahomed I reușește să-și înfrângă adversarii și plănuiește o expediție de pedepsire a voievodului valah.

Mircea cel Bătrân semnează spre sfârșitul domniei un tratat de pace cu Imperiul Otoman, care recunoștea libertatea Valahiei în schimbul unui tribut anual de 3.000 de piese de aur. Totodată, domnul român a fost obligat să trimită turcilor un fiu ostatic drept garanție.

Mircea cel Bătrân a încetat din viață la 31 ianuarie 1418, fiind înmormântat la ctitoria sa de la Cozia, la 4 februarie același an. La domnie a urmat fiul său Mihail I, asociat încă din 1408.

Sursa: www.istorie-pe-scurt.ro