Vezi ce droguri preferă adolescenții din România

droguri

Agenția Națională Antidrog a prezentat luni, 26 septembrie, rezultatele celui mai recent studiu privind consumul de droguri, în rândul elevilor de 16 ani din România.

Studiul ESPAD (The European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) reprezintă monitorizarea problematicii comportamentelor de consum în rândul elevilor de 16 ani de la nivel european, fiind inițiat de Consiliul Suedez de Informaţii privind Alcoolul şi alte Droguri (CAN-Swedish Council for Information on Alcohol and other Drugs, Stockholm/ Suedia) şi Council of Europe – Cooperation Group to Combat Drug Abuse and Ilicit Trafficking in Drugs (Pompidou Group) și promovat de Observatorul European de Droguri și Toxicomanii (EMCDDA).

Pentru studiul ESPAD realizat în România, s-au luat în considerare adolescenţii născuţi în anul 1999, eşantionul fiind de 3.500 de elevi (1.711 băieți și 1.789 fete), selectaţi din 170 de şcoli (339 de clase a IX-a şi a X-a). Perioada de colectare a datelor a fost 11-29 mai 2015.

Dintre drogurile ilicite studiate, cel mai mare nivel al consumului este înregistrat de cannabis – 8,1%. Urmează: NSP cu 5,1%, solvenţi/ substanţe inhalante cu 3,6%, cocaină cu 3,3%, LSD sau alte halucinogene – 2,4%, ecstasy – 2,1%, heroină – 1,7%, ketamină – 1,8%, droguri injectabile – 1,3%, crack – 1,2%, amfetamine -1,1%, ciuperci halucinogene – 1,2%, metamfetamine – 1% şi GHB – 1,1%.

Comparativ cu valorile medii europene, consumul de cannabis/ haşiş în rândul elevilor de 16 ani din România este de două ori mai mic (de-a lungul vieții: 8,1% față de 16,5%; în ultimul an: 6,1% față de media europeană în valoare de 13,1%; în ultimele 30 zile: 2,9%, față de media europeană în valoare de 6,8%).

După cannabis, pe poziţia a doua, în topul celor mai consumate droguri în rândul elevilor din România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP). Astfel, 5,1% dintre elevii de 16 ani incluşi în eşantion au experimentat consumul de NSP, acest tip de consum menţinându-se la acelaşi nivel ca şi în studiul anterior, când a fost pentru prima dată măsurat. Pentru consumul în ultimul an, 3,1% dintre persoanele intervievate au declarat consum de NSP, fiind în scădere faţă studiul anterior, când a fost observată o valoare de 4,2%.

Ca şi la nivel european, cele mai consumate NSP în rândul elevilor din România sunt cele care se prezintă sub forma amestecurilor de ierburi de fumat cu efecte asemănătoare drogurilor. În România, consumul de astfel de amestecuri a fost declarat de 2,7% dintre adolescenţi, fiind peste media europeană – 2,2%.

În ceea ce priveşte consumul de ecstasy, se observă o menţinere a consumului de-a lungul vieţii, la nivelul valorii înregistrate în studiul anterior – 2,1%, faţă de 2%. În mod similar, şi în cazul consumului de ecstasy din ultimul an, valoarea se menţine la acelaşi nivel cu cel observat în 2011, respectiv 1,4%.

În cazul solvenţilor/ substanţelor inhalante, se observă o înjumătăţire a valorii consumului de-a lungul vieţii de la 7%, la 3,6%, Totodată, se reduce la jumătate consumul de solvenţi/ substanţe inhalante din ultimul an, valoarea acestuia atingând în 2015 nivelul de 2,1%, faţă de 4,2% în 2011. În schimb, faţă de studiul anterior, nivelul consumului din ultimele 30 zile rămâne constant pentru acest tip de drog.

Cel mai mare procent de adolescenţi care au debutat în consum la vârsta de 13 ani sau mai devreme se înregistrează în cazul consumului de inhalante – 1,8%, din totalul respondenţilor. Pe locul al doilea, la egalitate, se situează adolescenţii care au debutat în consumul de canabis, respectiv cei care au debutat la vârsta de 13 ani sau mai devreme în consumul de alcool cu pastile – 1,4%, iar pe locul al treilea, se plasează debutul înainte de vârsta de 13 ani în consumul de noi substanţe psihoactive (NSP) – 1,3%.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.