Paștele în Țara Oașului (Foto)

Autoritatea Națională pentru Turism (ANT) promovează pe pagina sa de Facebook, frumoasele tradiții de Paște, întâlnite în Țara Oașului. Reprezentanții ANT vorbesc despre pregătirile pentru marea sărbătoare care încep încă de la lăsatul secului, când oșenii „țin postul de bucate și cel de păcate”, dar și despre Sărbătoarea Învierii Domnului.

Fotografiile au fost realizate de Remus Țiplea și Ioan Teglas.

„La fel ca în toate celelalte zone ale țării, și în regiunea numită „Țara Oașului” din județul Satu Mare, Sfintele Sărbători ale Paștelui, sunt așteptate, cu mare drag de locuitori.

Sunt sărbătorile primăverii, care marchează „Ziua Învierii lui Isus”, o zi a împăcării și a iubirii față de apropele, ziua în care se bucură cerul și pământul alături de toate creaturile lui Dumnezeu, pentru că prin „Înviere” a fost biruită moartea.

Pregătirile pentru marea sărbătoare încep încă de la lăsatul secului, al postului Paștelui, când oșenii, oameni harnici și foarte credincioși, țin postul de bucate și cel de păcate.

Forfota mare începe în apropierea „Săptămânii Mari”, sau „Săptămâna Patimilor”, cum mai este numită, când se face curățenia de dinaintea marelui praznic, în toată gospodăria, femeile mai mult prin casă iar bărbații în curte și nu numai.

Din Joia Mare, harnicile gospodine încep să pregătească prăjiturile și cozonacii, pentru ca în Vinerea Mare (Vinerea-Seacă) să poată ţine ajun, să postească, să „împistrească” (înroşească) ouăle, să facă coci şi pâine, și să dea pomană celor sărmani întru pomenirea celor morţi.

În sâmbăta de Paşti, gospodinele pregătesc bucatele tradiţionale, specifice acestor sărbători, care vor fi așezate pe masa la care se vor așeza toți membrii familiei, fiind pregătite în această zi și straiele populare cu care se vor îmbrăca membrii familiei la slujba de „Înviere”.

În dimineaţa zilei de Paşti, oşenii, îmbrăcaţi cu cele mai frumoase costume populare, duc în coşuri de nuiele („coşarca păştii”) diferite bunătăţi – pasca, friptura de miel, cârnaţii afumaţi, şunca, cozonacii, vinul, ouăle vopsite – spre a fi sfinţite de preot, la biserică.

Imediat după sfințirea coșurilor, feciorii şi fetele se grăbesc să ajungă primii cu pasca acasă, în speranţa că se vor căsători în anul acela. Se mai presupune că, cel care va ajunge primul acasă va avea noroc, va fi cel dintâi în sat, îi va merge bine tot anul şi nu se vor lega bolile de el.

Un obicei practicat și astăzi, în unele sate din Țara Oașului, în a doua zi de Paşti, este mersul în ospeție la nași („nănaşi”), unde, finii duc în dar nașilor, un colac frumos ornamentat („împistrit”) şi un ol cu vin, în semn de recunoștință și respect pentru aceștia.

De asemenea, un alt obicei frumos și interesant, mai puțin cunoscut, este înconjuratul bisericii, care se practică în a doua sau a treia zi după Paşti, în localitatea Racşa, unde, în faţa bisericii, după slujbă, se adună feciori şi fete, tot câte doi (un băiat şi o fată), înconjoară de trei ori biserica, iar apoi, băieţii rămân pe loc, iar fetele fac un pas în faţă, schimbându-şi astfel perechile se continuă „învârtitu’ besericii”.

În curtea bisericii, la acest ritual asistă toți cei prezenți. Aici se pare că s-ar stabili şi viitoarele căsătorii din acel an, căci mama flăcăului discută pe margine cu mama fetei admirându-şi copiii şi vorbind despre posibilitatea unirii celor doi. Însă, înainte de orice semnificaţie tradiţională, acesta este un obicei minunat practicat ca semn al prieteniei, al apropierii sufletești, întrucât Sărbătorile Pascale sunt sărbătorile familiei și ale întregii comunității”, scrie pe Pagina de Facebook al ANT.

Sursa foto: Remus Tiplea și Ioan Teglas

Oas1

Oas2

Oas3

Oas4

Oas5

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.