Cum au ajuns moaștele Sfântului Ioan Botezătorul în mâinile călugărilor de la Vetiș

Florin Horvath1

Florin Horvath2

Florin Horvath3

Florin Horvath4

Cu trei ani în urmă (și asta aproape cu o exactitate de ceasornicar), scriitorul sălăjean Florin Horvath a venit la Satu Mare pentru a-și lansa volumul „Coroana celor șapte Mari Maeștri”, în paginile căruia autorul a dat puțin la o parte vălul de pe vechile credințe ale omenirii, lăsându-ne să înțelegem o fărâmă din înțelepciunea altor vremuri.

După evenimentului care s-a întâmplat, fixându-l pe firmamentul timpului, în ziua de 12 decembrie 2012, Horvath revine azi (11 decembrie 2015) în orașul de pe Someș, de această dată cu un roman – Umbrele nevăzutului – invitându-și cititorii la o călătorie în timp, de-a lungul a două milenii de istorie, refăcând pas cu pas, traseul urmat de moaștele Sfântului Ioan Botezătorul. Cartea a fost lansată la Centrul de Creație din Satu Mare.

Și pentru ca povestea să fie și mai fascinantă pentru noi, locuitorii acestui colț de țară, Florin Horvath face o dezvăluire cutremurătoare și în același timp de o importanță covârșitoare: la un moment dat, de-a lungul călătoriei lor în istorie, moaștele Sfântului Ioan Botezătorul au ajuns în mâinile călugărilor vechii mănăstiri de la Vetiș …
În ce condiții? Florin Horvath spune că ajungerea moaștelor în România se leagă de Ordinul Cistercienilor care au încercat să ascundă sfintele odoare de brațul viclean al papei Inocențiu al III-lea, care a pornit o cruciadă pentru a le acapara.

Moaştele ajung în Franţa, unde cavalerii iau decizia de a le trimite „dincolo de regatul Ungar”, în Ardeal. Ajung, mai întâi, la abaţia Igris (Ingrişul de azi, din judeţul Timiş), după care la călugării de la Vetiș. De aici, moaştele ajung la mănăstirile din zona Făgăraşului.

Dând timpul înapoi, trebuie spus că prima mutare a moaştelor din grota situată în imediata apropiere a Sfântului Mormânt a avut loc după anul 300 d.Hr., când Elena, mama împăratului roman Constantin, a decis să modernizeze Ierusalimul şi să construiască acolo o biserică închinată Fiului Domnului. În vâltoarea lucrărilor de modernizare, doi călugări – Mihail şi Lavrenţie – dau peste moaşte, îndrumaţi chiar de Ioan Botezătorul, care i s-a arătat unuia dintre el în vis.

Moaştele sunt luate cu scopul de a fi duse la Constantinopol, acolo unde împăratul Constantin construia o mare biserică, însă ajung acolo abia după 500 de ani, trecând, între timp, pe la olarul Iusuf, călugărul eretic Eustaţie şi episcopul Simeon. La Constantinopol ajung în anul 850 d.Hr., fiind depuse în Biserica Sfânta Irina, de unde sunt luate în timpul Cruciadei împotriva Constantinopolului de un cavaler al Ordinului Cistercienilor, după care călătoria sfintelor odoare continuă pe meleagurile țării noastre.

Concluzia noului roman semnat de Florin Horvath este că moaştele Sfântului Ioan Botezătorul au fost aduse în România în jurul anului 1200 şi se află şi acum pe teritoriul ţării noastre.

Pentru a-și justifica demersul în cercetarea acestor taine, care a început în urmă cu doi ani, Horvath spune că „am dat, întâmplător, peste un act de danie al lui Neagoe Basarab, care vorbeşte despre cinstitul cap al Sfântului Ioan Botezătorul, danie în favoarea mănăstirii Dionisiu de pe Muntele Athos. Aşa a apărut prima întrebare: de unde şi până unde capul Sfântului Ioan Botezătorul, când ştim că la mănăstirea de pe Muntele Athos este mâna dreaptă, şi de unde şi până unde Sfintele Moaşte în România”.

Acestea fiind spuse, autorul ne invită într-o călătorie fascinantă, de-a lungul istoriei erei creștine, pe urmele moaștelor Sfântului Ioan Botezătorul.

Cartea, intitulată „Umbrele nevăzutului” este al șaselea roman al scriitorului Florin Horvath, după: „O lacrimă pentru Măria Sa”, „Voievodul albastru”, „Un templier la Sarmizegetusa”, „Ultimul festin” și „Vecernie la amiază”.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.